Ulterior, in urma unor discutii cu reprezentantii Guvernului Romaniei, Comisia Europeana a decis sa amane procesul de la Curtea Europeana de Justitie.
Pe langa conventia din 1996 mai este una semnata cu Rusia (pe atunci URSS) in 1986. Potrivit ordinului Ministerului Afacerilor Externe, si aceasta va expira, insa cu un an mai tarziu, pe 31 decembrie 2016. Cea din 1986 se refera tot la tranzitul gazelor pe teritoriul Romaniei insa a fost incheiata cu URSS, atat de Romania, cat si de Turcia, Grecia si alte tari. Astfel, prin expirarea primei conventii se face un prim pas in privinta eliminarii monopolului rusesc asupra utilizarii conductelor de tranzit. Urmatorul va fi la sfarsitul lui 2016.
Romania, la un pas sa fie sanctionata de CE din cauza conventiilor cu Rusia
Mai precis, Romania a ajuns sa incalce prevederile comunitare pentru ca aceste doua conventii semnate cu multi ani in urma cu Rusia blocheaza accesul tertilor la conductele de gaze care tranziteaza teritoriul romanesc. Pe partea romaneasca, conductele apartin Transgaz, insa sunt folosite doar de Gazprom. Romania nu se poate alinia normelor UE fiind constransa de doua Conventii semnate in 1986 si 1996 cu Federatia Rusa. Cele doua conventii incalca legislatia comunitara, respectiv Regulamentul nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale (inlocuit in anul 2009 prin Regulamentul nr. 715/2009) care se aplica tuturor conductelor de transport de pe teritoriul Uniunii Europene, indiferent daca astfel de conducte furnizeaza efectiv gaze naturale intr-un anumit stat membru sau daca transporta gaze mai departe in aval.
Practic, nimeni in afara de Gazprom nu poate rezerva accesul la conductele de tranzit Isaccea (la granita cu Ucraina) - Negru Voda (la granita cu Bulgaria), chiar daca nu sunt folosite nici jumatate din capacitate. Aceasta in conditiile in care pe teritoriul Romaniei, conductele apartin transportatorului roman Transgaz. Conductele sunt rezervate de Gazprom si nimeni nu se poate "intepa" la ele ca sa realizeze exporturi. Tranzitul este asigurat din Isaccea pana in Negru Voda prin trei conducte: una cu o capacitate de 8 miliarde de metri cubi pe an, iar celelalte doua cu capacitati de 10 miliarde metri cubi pe an. Desi ajunge la 28 de miliarde de metri cubi pe an de gaze, capacitatea de tranzit este folosita la jumatate doar de Gazprom. Gazele ajung in Bulgaria, Macedonia, Turcia si Grecia. Prin interconexiunea Isaccea (Romania)-Orlovka (Ucraina) sunt realizate si importuri destinate exclusiv Romaniei. Conventiile ar viza doar doua dintre conducte, una dintre ele fiind pentru Bulgaria (Tranzit I), iar celalata pentru Romania (Tranzit II). Pentru a treia (Tranzit III), contractul de tranzit este incheiat pana in 2023.
Importuri cu gaze rusesti sunt realizate si prin interconectorul din nordul tarii Tekovo (Ucraina)-Mediesu Aurit (Romania). Importurile se ridica la vreo 2 miliarde de metri cubi pe an.
Romania va avea liber, teoretic, sa exporte gazele rusesti
Sub amenintarea procesului de la Curtea Europeana de Justitie, Romania a reusit sa denunte la sfarsitul lui 2011, alaturi de Bulgaria care e si ea parte implicata, cele doua conventii. Insa, conform prevederilor respectivelor conventii, acestea continua sa produca efecte pana la sfarsitul lui 2015, respectiv anul 2016.
NOTA Legat de ce se intampla dupa expirarea conventiilor, nu este exclus ca Romania sa incheie altele cu Federatia Rusa. "Ulterior, Guvernul României va începe negocierile pentru încheierea unor noi conventii privind transportul de gaze naturale din Federatia Rusa prin teritoriul României catre terte tari care sa respecte prevederile dreptului UE", se arata in nota de fundamentare a HG 1278 din 2011 prin care au fost denuntate cele doua conventii.
Din momentul in care expira, relatia Romaniei si a altor state cu Gazprom in privinta transportului de gaze ar trebui sa se schimbe. In primul rand ar trebui permis accesul altor companii la aceste conducte. Pot fi companii din Ucraina, pot fi companii din Rusia, altele decat Gazprom, pot fi companii din Romania etc. Contactat de HotNews.ro, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, Niculae Havrilet, a spus ca pentru accesul companiilor din Romania la aceste conducte sunt necesare anumite lucrari tehnice. "Ar trebui realizate niste interconexiuni tehnice", a spus Havrilet. Astfel, conductele ar putea fi folosite chiar pentru exportul gazelor din Marea Neagra.
Conventia din 1996 interzice acum accesul tertilor prin urmatoarea prevedere: "Capacitatile de tranzit vor fi utilizate exclusiv pe baza convenirii cu RAO "Gazprom" si la acestea nu se vor conecta consumatori din România fara acordul RAO "Gazprom".
Pentru transportul pe teritoriul Romaniei, Gazprom trebuie sa plateasca o taxa de tranzit. De acum, dupa expirarea conventiilor, Transgaz va trebui sa realizeze licitatii pentru rezervarea capacitatilor. Trebuie purtate discutii si cu partea bulgara, cu societatea de transport Bulgartransgaz. Deocamdata, discutiile nu sunt la nivel prea avansat.
Un alt articol este cel referitor la interzicerea revanzarii gazelor rusesti. "Gazele naturale ce se vor livra din Federatia Rusa în România, pentru nevoile consumatorilor de pe teritoriul acesteia, nu pot fi exportate în terte tari fara acordul RAO "Gazprom", se arata in conventie. Odata cu expirarea conventiei, Romania ar putea exporta gaze rusesti, insa pentru a se ajunge aici ar trebui sa se rezolve problemele de ordin tehnic. Interconectarile actuale nu permit exporturile fizice de gaze, motiv pentru care in 18 iunie 2015, Comisia Europeana a decis sa dea in judecata Romania la Curtea de Justitie a UE. Autoritatile romane nu au facut demersurile necesare in vederea realizarii unor investitii de interconectare cu statele vecine, respectiv cu Ungaria si Bulgaria. In acest moment, interconectarea cu Ungaria este facuta prin conducta Arad-Szeged, insa doar pe sensul de import, nu si export. In ceea ce priveste Bulgaria, proiectul privind realizarea conductei Giurgiu-Ruse taraganeaza de cel putin trei ani. Singura interconectare prin care pot fi facute exporturi este cu un stat care nu este membru UE, Republica Moldova, prin conducta Iasi-Ungheni, insa nu foloseste la nimic. Conducta exista, insa exporturi nu se fac deoarece conducta se opreste la Ungheni unde sunt prea putini consumatori. Ar putea fi facute exporturi in Bulgaria si pe la Negru Voda, insa aici e nevoie de discutii si negocieri cu tara vecina. Potrivit unor surse din domeniu, Bulgaria ar fi facut anumite intelegeri cu Gazprom.
Legislatia europeana obliga statele membre sa asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare in ambele directii, si in sensul de import, dar si de export, motivul fiind sporirea securitatii aprovizionarii. In aceste conditii, din 2013, toate conductele de interconectare din Romania trebuiau sa asigure si "fluxul invers", ceea ce insemna permiterea exporturilor de gaze. Din punct de vedere legislativ, Romania s-a aliniat la legislatia europeana, insa nu si la punerea in practica. Transgaz este compania care ar trebui sa realizeze aceste lucrari de interconectare. Surse din domeniu spun ca autoritatilor romane le convine taraganarea deoarece asa gazele romanesti raman pe teritoriul Romaniei. Sunt gaze mai ieftine care pot fi folosite pentru populatie, dar si de mari consumatori, precum combinatele chimice ale InterAgro, care au tot interesul sa nu se realizeze exporturi.
Misiune neindeplinita: infiintarea unei companii mixte romano-ruse