Incapacitatea partidelor politice de la guvernare de a convietui, asigurând un act de guvernare viabil si eficient, este puternic determinata de permanentul conflict de interese si lupta pentru impartirea si concentrarea puterii politice. Subordonarea politica in corespundere cu interesele grupurilor oligarhice a dictat si continua sa influenteze comportamentul fortelor politice.
Acest aspect caracterizeaza anatomia actorilor politici din Moldova, inclusiv a celor care reprezinta partidele pretins pro-europene, aflate la conducerea tarii din iulie 2009 incoace. Drept exemplu plauzibil poate servi recentul scandal politic legat de lipsirea de imunitate si retinerea fostului premier Vlad Filat.
Manifestarile conflictuale ale partidelor de la guvernare au fost mereu prezente, chiar daca fiecare dintre acestea a tins sa se inrudeasca cu partidele pan-europene. Cu toate acestea, principiile partidelor europene, care implica dialog si democratie interna, nu au fost deloc popularizate in interiorul formatiunile pretins-proeuropene, fapt ce a diminuat puternic „europenizarea” lor.
„Raison d’être” a partidelor politice moldovenesti
Natura clasei politice moldovenesti nu a putut fi schimbata de aderenta acestora la familiile partidelor pan-europene. Aceasta nu a contribuit substantial nici la imbunatatirea relatiilor interpartinice si nici la democratizarea lor interna.
Or, interesul lor vital a fost si este de a-si asigura imunitatea si o balanta de putere cât mai avantajoasa, fie un monopol total asupra puterii in stat. Astfel, proximitatea de partidele pan-europene a contat foarte putin sau chiar deloc in maturizarea si „europenizarea” clasei politice moldovenesti.
La fel, nici formatiunile pan-europene nu au depus eforturi suficiente pentru a corecta conduita entitatilor politice moldovenesti, vazute timp indelungat, in mod eronat, drept ancore pentru integrarea europeana in Republica Moldova (PLDM, PD si PL). in acest context, „europenizarea” clasei politice moldovenesti a fost mai degraba artificiala, dar si superficiala, fapt la care a contribuit naivitatea partidelor pan-europene si falsitatea fortelor pro-UE aflate la guvernare.
Efectul nul al proximitatii de partidele pan-europene
Cele trei partide de la guvernare, PLDM, PDM si PL, au inceput sa adere efectiv la familia partidelor pan-europene dupa ce au ajuns la putere. Acestea au obtinut statutul de membru observator sau asociat in Partidul Socialistilor Europeni - PDM, Partidul Popular European - PLDM si Partidul Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE) – PL.
Interesul pentru aderarea la aceste entitati nu este intâmplator. Or, apartenenta la acestea asigura „punti de comunicare” cu partidele care detin o pondere majora in Parlamentul European, precum si capacitati de a influenta deciziile adoptate in cadrul altor institutii europene (Comisia Europeana si Consiliul European). Totodata, aceasta ofera acces la platforme informale de interactiune cu diversi lideri ai tarilor UE. Partidul Popular European numara formatiuni politice care sunt la guvernare, in coalitie sau individual, in 10 tari ale UE, Partidul Socialistilor Europeni – in 13, iar ALDE – in 7.
Dar aceasta proximitate fata de sefi de guvern sau presedinti de tara nu a contribuit la „europenizarea” partidelor moldovenesti. Din contra, cele din urma au ramas la acelasi nivel de democratie interna, transparenta si integritate. Totodata, in public au inceput sa apara tot mai multe informatii si probe despre implicarea PDM, PLDM si/sau PL in actiuni de capturare a institutiilor in stat, trafic de influenta, achizitii publice trucate, infractiuni in sistemul bancar etc.
Cu toate acestea, liderii partidelor moldovenesti aflate la guvernare au continuat sa participe la reuniunile partidelor pan-europene, fara a se confrunta cu obiectii, critici sau restrictii. Acest lucru denota un nivel inalt de indulgenta din partea partidelor pan-europene, criterii joase de integritate impuse de catre acestea, fie mecanisme ineficiente de verificare a partidelor politice care se afla in componenta lor.
In loc de concluzie…
Exista o necesitate urgenta ca partidele pan-europene sa aplice criterii minime de integritate, transparenta si democratie interna pentru partidele care adera, fie ca membri deplini sau ca observatori. Un mecanism eficient de evaluare si monitorizare a partidelor membre trebuie sa fie pus la punct. Aceasta ar genera constrângeri si conditionari externe stricte, ce ar putea impulsiona transformari interne, contribuind la initierea unei „europenizari” reale a partidelor.
In absenta unor mecanisme de verificare si conditionare, partidele si liderii europeni incurajeaza erodarea propriei imagini in Moldova si in alte tari non-UE.
Or, acceptând in cercul sau lideri politici din Moldova, figuranti in numeroase cazuri de coruptie, partidele si liderii europeni se compromit si ca urmare distanteaza cetatenii moldoveni de proiectul european.