Nici pe departe nu este cazul sa analizam natura politica a acestui demers, care este evidenta. Este important sa intelegem cat de argumentat este acest lucru si daca in general Rusia poate discuta despre excluderea vreunei tari din acordul CSI in domeniul zonei de liber schimb.
In primul rand, prevederile art. 62 al Conventiei de la Venetia se refera la circumstantele care ar fi constituit baza esentiala pentru semnarea unui tratat, in cazul nostru fiind vorba de comertul liber si despre Acordul CSI in acest domeniu Asadar, scopul Acordului CSI este anularea taxelor vamale in comertul dintre mai multe tari. Desigur, domeniul dat constituie esenta Acordului, dar nu reprezinta ceva iesit din comun. Asta, datorita faptului ca participarea la OMC (atat Moldova, cat si Rusia sunt membre ale OMC) permite si chiar incurajeaza crearea zonelor de liber schimb, deoarece acestea permit eliminarea barierelor in calea comertului.
Concluzie: Argumentul folosit de Rusia este lipsit de logica, deoarece crearea zonelor de liber schimb tine de domeniul comertului international, lucru reglementat de OMC. Or, comertul international este flexibil si volatil, aspecte care nu au putut fi prevazute de Conventia de la Viena din 1969.
In al doilea rand, Rusia nu poate decide excluderea nimanui din Acordul dat, deoarece dreptul de a iesi apartine tarii semnatare. In cazul in care Moldova va decide ca vrea sa abandoneze Acordul si cand o va face, atunci va notifica partile cu 12 luni pana la acea data.
Concluzie: Autoritatile pot decide acest lucru in functie de propriile interese si in corespundere cu procedurile Acordului CSI privin comertul liber, dar nicidecum nu reiesind din vointa si decizia altui stat parte a Acordului.
In al treilea rand, eventuala iesire din acest Acord nu va insemna in mod automat abandonarea CSI. Mai mult ca atat, exista alte metode de corectie pe care le prevede Acordul dat si care implica introducerea taxelor pentru produsele a caror importuri au crescut considerabil fata de perioadele anterioare.
Concluzie: Exista metode conventionale de a raspunde la situatii in care o tara incalca principiile Acordului, decat de a introduce restrictii la importuri, fie de a cere abondonarea de catre aceasta tara a Acordului.
In final, trebuie sa recunoastem ca Rusia nu este la prima tentativa de improvizare a unor masuri de pedepsire a tarilor pentru adoptarea unor decizii care corespund cu propriile interese nationale, regulile internationale in domeniul comertului, dar si a obiectivelor de dezvoltare si stabilitate regionala.
Desi aceste incercari sunt sofisticate si inedite, acestea sunt complet eronate. De aceea, de acum incolo, autoritatile de la Chisinau trebuie sa urmareasca cu atentie aceste miscari si sa le combata cu probe si argumente cat mai detaliate, demontand orice tentativa de manipulare a opiniei publice.