Scandal din cauza la ce?
Nimeni nu poate nega ca reprezentantul Austriei are talent, pe care si l-a etalat in totalitate in fata unei audiente imense, alcatuita din milioane de melomani din toata Europa, dar si din alte colturi ale lumii. Victoria Conchitei Wurst (numele scenic, devenit deja o adresare cotidiana) a fost pus la indoiala de cei cu viziuni conservatoare. Opozantii victoriei acesteia s-au impiedicat, metaforic vorbind, in “barba” acesteia. Adica, pentru acestia lipsa barbei ar fi transformat-o in ceva mai acceptabil si ar fi simplificat-o ca “produs artistic”. Aici insa exista o confuzie care atinge mai multe aspecte:
- Traditionalism: “Barba” care intr-un fel a masculinizat corpul feminin reprezinta ceva inaccepetabil. Cel putin asta reiese din frustrarea transmisa de unele voci, care nu pot sa gaseasca o explicatie de ce cineva care arata ca o femeie poarta barba. Aici, se numara si atitudinea negativa a persoanelor religioase, care au vazut in Conchita un pericol la adresa valorilor traditionale.
- Subiectivism: Anume “barba” a ajutat-o pe Conchita sa obtina victoria. Altfel spus, oricare alt concurent de sex femenin ar fi purtat aceeasi victorie, daca purta barba. Desigur, “barba” si imaginea Conchitei a atras anumite voturi ale publicului, dar nu intr-atat de mult pentru a obtine o victorie absoluta. De fapt, talentul este trecut cu vedere, iar in locul lui se pune accent pe trasaturi ale exteriorului. Prin aceasta se intelege latura superficiala a evaluarii si masurarii lucrurilor inconjuratoare.
- Principiul diversitatii: Reactia fata de “fata cu barba” pune in lumina gradul de intoleranta fata de o realitate alcatuita din diversitate. Mesajele homofobe au rasunat frecvent si au dominat tabara acelor care au condamnat victoria Conchitei. Unele intentii de a o compara pe Conchita cu Dana International sau cu Verka Serdiucika arata putin1 deplasate. Or, ultimii doi concurenti nu au legat prestatia scenica cu ceea ce reprezinta ei in realitate. In timp ce Conchita si-a folosit in mod franc “barba” ca o carte de vizita pentru aparitiile scenice, dar si ca simbol al pozitiei sale civice.
Pe scurt, ceea ce a bulversat a fost nu atat “barba” pe fata cuiva care arata ca femeia, ci incarcatura sa simbolica. Dar cel mai mult se pare ca a deranjat faptul ca necatand la aceasta, dar si datorita acesteia, elementul diversitatii europene a primit recunoasterea majoritatii.
Este Eurovision-ul este un concurs de talente sau totusi e unul profund politic?
Victoria Austriei spune totul. Or, in acest an concursul a fost mai putin politic, decat in anii precedenti.
In primul rand, este lesne ca votul geopolitic nu a influentat practic deloc rezultatele finale, chiar daca a fost o constrangere pentru concurentul din Austria.
Aparent asistam la o fisurare, cel putin temporara, a traditiei vechi cand victoria era determinata de pozitia geografica, mobilizarea diasporelor tarilor participante sau de calculele geopolitice ale factorilor politici. Asadar, acestea nu au fost in stare sa surclaseze principiul meritocratic si expresia talentului. Aici ne referim nu doar la Austria, dar si la Suedia, sau Olanda, pentru care s-a votat nu din cauza vecinatatii, preferintelor emigrantilor, dar pentru aprecierea prestatiei concurentilor. Cazul Ucrainei reprezinta un alt exemplu concludent. Astfel, aceasta nu a nimerit in top 5, desi imaginea acestei tari in Europa a capatat trasaturi pozitive ca urmare a Euromaidan-ului, iar agresiunea ruseasca a atras atentia si simpatiile multor europeni.
A doua nuanta tine de gradul de intoleranta existent (si la nivel politic) in multe tari participante la Eurovision, regasit in modul cum voteaza acestea. Din acest punct de vedere, votarea a aratat unde diversitatea obtine teren sau unde este inteleasa, acceptata si apreciata. E curios faptul ca in tari precum Moldova sau Ucraina, unde subiectele legate de discriminare sunt inca tabu-uri, Austria a primit un punctaj bun. O explicatie poate fi efectul familiarizarii graduale cu valorile europene, care includ si toleranta fata de diversitate. De asemenea, e posibil ca punctajul inalt vine ca rezultat al aprecierii talentului.
Moldova in contextul Eurovision-ului…
Publicul moldovenesc s-a dovedit a fi extrem de imprevizibil. Cele 7 puncte pentru Conchita Wurst, pe fundalul voturilor politice acordate Romaniei, Ucrainei si Rusiei, arata ca anumite transformari la nivelul perceptiei diversitatii pot au loc in randul moldovenilor.
Desigur, nimeni nu poate exclude aspecte de ordin politic, dar voturile acordate de Moldova pentru Austria raman oricum voturi ale moldovenilor. Totusi, e curios faptul ce anume a influentat decizia publicului autohton? Talentul sau diversitatea sau poate ambele luate la un loc? Predomina supozitia ca cel mai degraba talentul a primat in fata atitudinii binevoitoare fata de toleranta. In orice caz, rezultatul final a fost neasteptat pentru foarte multi, avand in vedere opozitia acerba fata de legea anti-discriminare, adoptata in 2012.
In loc de concluzie….
Inseamna victoria Austriei o noua emancipare a diversitatii in Europa urmeaza sa vedem. Este insa cert faptul ca atitudinea civica si mesajele pro-diversitate ale Conchitei Wurst vor genera anumite schimbari de atitudine. Exemplul acesteia va consolida pozitia aparatorilor drepturilor omului, pentru care valoarea personalitatii este mai presus decat prejudecatile. Aceasta va fi o provocare si pentru Europa, care va trebui sa fie digerata si constientizata. Indiferent de aceasta, Europa va fi privita cu inca mai multa suspiciune de catre apologetii traditionalismului din vecinatatea sa.