1) Condamnarea crimelor comunismului si interzicerea simbolicii comuniste
O decizie ce a scindat societatea. Motivatia oficiala se bazeaza pe recomandarile APCE si AP OSCE. Totodata, se considera ca astfel, jertfele regimului totalitar vor fi recompensate moral.
De fapt, APCE vorbea despre condamnarea crimelor regimurilor totalitare, si nu a regimurilor propriu-zise sau a simbolurilor. Or, majoritatea analistilor considera ca PCRM e mai degraba un partid conservator-socialist, decît comunist. Condamnarea simbolicii comuniste fara condamnarea oamenilor care au comis aceste crime, si fara adoptarea în paralel a legii lustratiei, în lipsa unui consens social pe aceasta problema pare mai degraba o rafuiala politica cu opozitia, decît o dorinta de asanare morala a societatii.
Presedintele comisiei de la Venetia Gianni Buquicchio si-a exprimat nedumerirea, considerînd o ineptie egalarea comunismului cu nazismul. Sondajul IPP din noiembrie 2012 atesta acelasi lucru: 46,1%, deci majoritatea, nu sunt de acord cu interzicerea simbolicii comuniste, 39,9% sustin aceasta lege, 14% indecisi. Comentariile sunt de prisos.
2) Adoptarea legii privind egalitatea de sanse si protestele sociale conectate de aceasta
Legea este importanta din perspectiva obtinerii regimului liberalizat de vize. Pe de alta parte, oponentii acesteia o considera drept o amenintare la institutia familiei, care conform Constitutiei, este întemeiata pe casatoria liber consimtita între barbat si femeie (art.48, p.2). Deci, legea ar putea deveni un instrument pentru promovarea homosexualismului si a legalizarii familiilor gay. În caz contrar, ce sens are aceasta lege, în situatia în care constitutia RM nu interzice dreptul „la orientare sexuala”?
Legea mentionata prevede crearea unui consiliu Antidiscriminare, care va fi plasat de asupra sistemului justitiei. Scopul acestuia va consta în examinarea plîngerilor din partea categoriilor discriminate (deci, si/sau în primul rînd, a homosexualilor). În consecinta, orice critica la adresa acestora, va fi penalizata. În principiu, legea este un afront adus principiului constitutional al egalitatii în fata legii si libertatii cuvîntului, fiind în viziunea lui S.Praporscic, o forma incipienta a „homodictaturii”. Avem si primele consecinte: organizatia Gender-Doc l-a actionat în justitie pe episcopul Markel, un oponent vehement al legii date. La 2 noiembrie 2012, CSJ a emis o recomandare în adresa tuturor judecatoriilor din tara, având la baza o decizie a Curtii de Apel Chisinau din luna mai 2012, care permite persoanelor transgen (care se cred altceva decât i-a facut Dumnezeu – n.n.) schimbarea actelor de identitate în conformitate cu sexul dorit (femeie sau barbat). Deci, Republica Moldova a legalizat indirect casatoriile între homosexuali.
3)Legalizarea partidelor si programelor unioniste de catre CSJ
De la proclamarea independentei încoace, partidele unioniste erau interzise în baza Constitutiei (Articolul 41, p.4, care stipuleaza expres si fara echivoc “Partidele si alte organizatii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii si independentei, a integritatii teritoriale a Republicii Moldova sînt neconstitutionale”.
CC si CSJ au gasit o usoara contradictie în art. 142 “Dispozitiile privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majoritatii cetatenilor înscrisi în listele electorale”.
Deci, daca e posibil referendumul privind unirea, trebuie sa existe si partidele unioniste.
Practic, indiferent de argumentele invocate, Curtea a plasat o bomba sub propria statalitate. În viitor, aceasta decizie ar putea influenta sistemul de partide, stimula radicalizarea discursului public si a actiunilor politice. Decizia creeaza teren pentru speculatii: partidelor “stataliste” le este interzisa simbolica (PCRM), dreptul la referendum (PSD), etc, în timp ce partidele unioniste invers, sunt legalizate si protejate.
4) Alegerea Presedintelui Republicii Moldova
Alegerea lui Nicolae Timofti în functia de Presedinte al Republicii Moldovaîn luna martie 2012 a pus capat unei crize politice care a durat mai bine de 2,5 ani. Desi constitutia prevede clar, ca seful statului se alege din 2 tentative, în primele 2 luni dupa convocarea legislativului, acesta a fost ales dupa 1,2 ani, si 4 tentative. Recent, M.Ghimpu a recunoscut, ca N.Timofti este candidatura sa. Rezultatul se vede cu ochiul neînarmat: reitingul sau e de 1%, deci, de 17 ori mai mic decît al ultimului presedinte V.Voronin, si de 19 ori mai mic decît cel a lui Vlad Filat.
5) Vizita Cancelarului Federal al Germaniei Angela Merkel, a Presedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso si a presedintelui APCE J.Mignon
Primii 2 functionari au venit la inivitatia lui Vlad Filat, afisînd public suportul lor pentru acest politican. A fost pentru prima data cînd un Cancelar Federal al Germaniei a vizitat RepublicaMoldova. Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a transmis un mesaj clar ca în 2013Moldovaar urma sa semneze Acordul de Asociere cu UE, vorbind în premiera despre perspectivele Europenele ale Moldovei.
6) Închiderea postului de televiziune NIT
A creat un precedent periculos pentru subjugarea mass-media de catre cartelurile politice. Decizia a fost criticata de AP OSCE, UNDP, Consiliul Europei, ambasada SUA, Stefan Fule, multi analisti politici (N.Chirtoaca, I.Botan, N.Popescu, V.Andrievschi, A.Barbarosie) etc. Este o lovitura grea pentru imaginea AIE, care astfel, îsi compromite unica realizarea palpabila –liberalizarea mass – media.
7) Marsurile unioniste la Cahul, Chisinau si Balti.
În Chisinau, Cahul si Balti, marsurile au degenerat în ciocniri violente. V. Filat, M. Ghimpu, M.Lupu, si-au exprimat rezervele fata de aceste actiuni, sugerând ca ar fi provocate din exterior. Puterea a deschis o serie de dosare administrative si penale celor care s-au opus unionistilor, ultimii fiind protejati de organele de ocrotire a ordinii.
În perioada 16 august – 2 septembrie, IMAS, la comanda PRO TV, a realizat un sondaj, pe un esantion de 1111 respondenti. Conform sondajului, vinovati de actele de violenta de la Balti sunt cei care au organizat manifestatia. Astfel, 28,6% dintre respondenti considera ca vinovati de incidentele inregistrate la Balti sunt organizatorii, deci, unionistii, 10,6 % – ca PSD impreuna cu liderul Victor Selin, 10,6% – contramanifestantii, 8,2 la suta considera ca fortele de politie din MAI. Totodata, 3% il considera pe liderul socialistilor, Igor Dodon vinovat.
8 ) Alegerile în Adunarea Populara a Gagauziei
Fenomenul alegerilor din UTAG este interesant, fiind o proba concludenta a oligarhizarii clasei politice si a comercializarii procesului electoral. Din 35 deputati alesi în Adunarea Populara, 20 sunt businessmani. Aici s-au experimentat noi tehnologii de corupere masiva a electoratului, care mai apoi, daca va fi introdus sitemul uninominal, vor fi utilizate în parlamentarele din 2015. În consecinta, PD care nu a avut nici un deputat ales pe lista de partid, a obtinut prin santaj si corupere politica majoritatea în regiune. Pretul deputatului varia de la 10 la 30 mii euro (unii analisti afirmau ca de la 35 mii în sus). Spicher a devenit D.Constantinov, un oligarh apropiat lui V.Plahotniuc. Bascanul UTAG, M.Formuzal, în consecinta a declarat, ca banditii de la Chisinau au pus Gagauzia în genunchi.
9) Protestele comunistilor: boicot si Congres Civic
În acest an, comunistii au organizat campania de nesupunere civica, boicotarea sedintelor Parlamentului, campania contra legii antidiscriminare, campania în sustinerea unui nou drapel de stat, tentative de a organiza referendumul de acordare a neîncrederii AIE etc. Congresul Civic practic a devenit un nou centru de putere, si doar alegerea presedintelui si iesirea grupului Misin au redus din elanul PCRM. Desi au esuat ca rezultat planificat, aceste actiuni au creat probleme serioase pentru legitimitatea aliantei, au erodat stabilitatea si credibilitatea cursului European, egalînd în final în mentalul colectiv vectorul European cu cel Euroasiatic.
10) Plecarea grupului Misin, a lui Ion Ceban si Sergiu Sîrbu din PCRM
La 7 iunie, în ajunul Congresului PCRM, trei deputati comunisti, (Vadim Misin, Oleg Babenco, Tatiana Botnariuc) au parasit PCRM sub pretextul ca nu sustin boicotul. De fapt, ironia consta în faptul ca, chiar a doua zi PCRM s-a reîntors în parlament. Misin personal considera AIE si alegerea presedintelui ca fiind neconstitutionale. Apoi, pozitia acestui subit s-a schimbat. Explicatia o gasim în interesele de business ale milionarilor Misin si Babenco. Transfugii au purces la constituirea partidului „Renasterea”, în frunte cu V.Tarlev si V.Misin. La moment, aceasta formatiune, privita în mod separat, nu are practic nicio sansa de a accede în viitorul parlament. Constienti de acest lucru, liderii formatiunii au sustinut forumul civic, format din PSRM, PPS, P.Regiunilor. Ion Ceban a aderat la socialisti, S.Sîrbu este în deruta, oscilînd între PDM si PSRM.
11) Ratificarea de catre RM a Acordului de Comert Liber între statele CSI
Republica Moldova a devenit cel de-al 5-lea stat care a ratificat Acordul de Comert Liber între statele CSI, dupa ce acest lucru a fost facut de Federatia Rusa, Republica Belarus, Ucraina si Armenia. Acordul va stimula schimburile comerciale, lucru care deja este sesizat în dinamica economica ascendenta a exporturilor moldovenesti în statele CSI, pe fundalul scaderii exporturilor în UE. Moscova este principalul partener economic al Moldovei, fiindca de aici avem în 2012 peste 1 mlrd. dolari transferuri valutare (din UE – 300 mln), 38 % export de vinuri moldovenesti, (10% din piata rusa). Doar în primele 7 luni ale anului 2012, conform BNS, RM a exportat în Rusia produse în valoare de $ 356,6 mln. (în România – $ 194 mln.).
12) Reforma CCCEC, MAI, Justitiei. Lansarea CNI
În 2012 au demarat o serie de reforme importane în organele de drept. Aceste reforme sunt prevazute si în planul de liberalizare a vizelor, deci, sunt conditionate. Mai multi experti opineaza, ca reformele au fost mimate. La CNA, în ciuda participarii a 16 persoane la concurs, sef este ales….domnul Chetraru, care 3 ani a condus CCCEC. Competentele acestei structuri se intersecteaza cu cele ale MAI, PG. Respectiv, nu prea este clar rolul acestei institutii.
Ion Muruianu este transferat de la CSJ la Curtea de Apel Chisinau. Acest lucru este cu fala numit reforma. AIE propune de lipsit judecatorii de imunitate, pentru a-i subordona si mai tare politic, le majoreaza vizibil salariile, fara a face reorganizarile necesare ale mecanismului judecatoresc.
La SIS director interimar timp de un an a fost Ion Dediu, ruda cu Corina Fusu, acuzat anterior de tradare de stat. Acum e pus Mihai Balan, tatal lui Dan Balan, afiliat PL. Deci, politizarea institutiilor de drept si de forta a continuat.
Unele reforme au demarat si la MAI. Incepind cu ziua de 10 august, cind isi face publica intentia de reforma a MAI, Recean porneste o campanie de combatere a coruptiei pe interior. Ministrul a promis, ca fiecare colaborator al MAI va trebui sa treaca testul de integritate si eficienta, iar în sistem vor ramîne doar acei care îl vor trece. Va fi creata o noua structura a MAI.
La CNI, care ar trebui sa verifice averea demnitarilor, e pus un tip care si-a dosit propriile averi. Membrii CNI au fost numiti democratic: câte unul de la fiecare componenta a AIE, si unul din opozitie. Averea membrilor CNI a verificat-o parlamentul. Ne putem imagina cum. Cred ca tot asa, cum o va verifica si CNI pe cea a parlamentarilor…
13) Scandaluri de coruptie care au zguduit sistemul politic:
- privatizarea insulelor din parcul La Izvor de catre Finpar Invest (afiliat papusarului)
- scandalul cu privatizarea cafenealei Guguta (implicat acelasi personaj)
- scandalul cu privatizarea garajului si cantinei parlamentului (papusarul)
- la 30 mai, deputatul Ion Butmalai a declarat ca “Procuratura Generala a retras ilegal de la Ministerul de Interne sapte cauze penale în privinta “Nipon” SRL, unde este vorba despre 115 milioane. De asemenea, dosare care se refera la spalare de bani, evaziuni fiscale. Dosarele se refereau la asa companii ca Nipon, Casa Media, Global Systems Group, Metal Feros, Joc Total Prim, Moldtelecom, Exfactor Group, etc. Mai apoi, dosarele au fost inchise in safeul Procuraturii Generale. Asa cum se cunoaste companiile Global System Group si Casa Media sunt controlate de prim-vicepresedintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc. Nu se exclude faptul ca si alte companii vizate de Ion Butmalai sunt sub controlul lui. Cel putin, Moldtelecom si Metalferos. Procuratura Generala, ca de obicei, a respins acuzatiile.
- În aprilie 2012 comisia parlamentara a prezentat un raport, în care s-a constatat, ca Ministerul Apararii (PL) si Ministerului Economiei (PD), au vândut fara desfasurarea concursului de comercializare, companiei letone „Latspeceksport” armament în suma de zeci de mln lei, în care comisionul, se spune ca ar fi fost de 1,5 mln. Euro.
- scandalul cu repartizarea grîului la Cantemir membrilor PLDM. PLDM sustine, ca erau cîteva liste, grîul fiind oferit corect, scandalul find bine dirijat de liderii PD. Oricum, situatia ramîne incerta, accentele finale nu au fost puse.
- scandalul cu utilizarea de catre navele iraniene a pavilionului moldovenesc (M.Transporturilor, PL)
- Functia de director CNI i-a revenit lui Anatol Donciu, care a lucrat prim-vice procuror al mun. Chisinau, fiind subalternul lui Ion Diacov (fratele lui Dumitru Diacov), apoi la CCCEC. Apropo, fiul sau lucreaza în continuare la CNA, controlat de PD. A ascuns fasptul, ca detine o casa de 500.000 dollari.
14) Vizita lui Vlad Filat la Moscova si întîlnirea cu presedintele Rusiei Vladimir Putin, cu premierul Dmitrii Medvedev si spicherul Serghei Narîschin. Pentru prima data un premier moldovean este întîlnit de toti cei 3 lideri ai FR-
Întîlnirea, care s-a produs în septembrie 2012, a fost importanta din cîteva considerente:
- V.Putin a promis investitii economice serioase în economia RM, în special în infrastructura, si sectorul energetic. Se pare ca rusii sunt interesati de retelele de tranzit ale Moldovei. Ziarul rus Nezavisimaia Gazeta a scris, ca energia electrica ruseasca va fi tranzitata prin retelele moldovenesti de înalta tensiune.
- V.Putin a promis promovarea activa a exporturilor moldovenesti, ce este în premiera, si ar putea crea conditiile favorabile cresterii economice a Moldovei.
- V.Putin si D.Medvedev au reiterat promisiunea referitoare la deschiderea unui nou terminal pentru vinurile moldovenesti la Breansk (pe lînga cele din Moscova siPetersburg).
- Semnarea unor noi tratate de colaborare între ministerele dezvoltarii regionale ale RM si Rusiei; formarea unei comise istorice mixte moldo-ruse.
- Unii experti rusi si ziarul Nezavisimaia Gazeta si-au exprimat optimismul în problema prelungirii aflarii moldovenilor ce lucreaza în Rusia pîna la 90 de zile.
15) Prabusirea referendumului PSD de aderare la Uniunea Vamala.
La 3 iulie, CEC a declarat, ca apr. 90% din semnaturile colectate de PSD, adica 198.000, sunt false. Era clar de la o posta, ca CEC, (ca si în alegerile locale din municipiul Chisinau, când Comisia Electorala Chisinau a declarat victoria lui Dodon, iar CEC a contrazis aceasta teza), executa o comanda politica. Esenta era simpla: guvernarea îsi apara prin toate posibilitatile cursul sau geopolitic, demonstrând prin acest gest loialitatea totala fata de functionarii europeni. Adeptii UV au primit o lectie dura.
16) Remanierile guvernamentale
În vara anului curent au fost înlocuiti ministrul Afacerilor Interne si cel al Educatiei, seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat si seful Politiei de Frontiera. În locul vice-ministrului de interne Iurie Cheptanaru, în iulie a fost numit Valeriu Ciobanu, apoi în octombrie, demis, si substituit prin Ion Bodrug. Iurie Leanca si-a înaintat cererea de demisie, care a fost respinsa de premier. Remarcam faptul, ca PD si PL nu au demis nici un ministru, în ciuda multiplelor scandaluri în care au fost implicati ministrul transportului, ministrul culturii, ministrul Apararii, ministrul economiei.
17) Serbarea a 5 ani de la constituirea PLDM (decembrie)
Evenimentul a atras atentia prin 2 aspecte. Pe de o parte, PLDM este cel mai puternic partid de dreapta din istoria tarii, membru PPE, cu o ascendenta dinamica. Pe de alta parte, evenimentul în sine a fost neglijat de catre M.Lupu, M.Ghimpu si presedintele tarii N.Timofti. Acest gest impertinent al celor trei se explica prin reticenta lui V.Plahotniuc fata de V.Filat. Astfel, serbarea a fost importatnta prin faptul, ca a scos la suprafata formarea “triplei aliante”, si a deconspirat odata în plus dependenta lui N.Timofti fata de V. Plahotniuc. Pe viitor, alianta mentionata, va crea multe probleme premierului, existînd riscul, ca dupa alegerile din 2015, N.Timofti sa-l propuna pe V.PLahotniuc la functia de premier.
18) Constituirea fractiunii deputatilor neafiliati
În toamna lui 2012, deputatii Partidului Socialistilor si deputatii Partidului „Renasterea” au anuntat crearea fractiunii parlamentare a neafiliatilor. Prsedinte a devenit Zinaida Greceanîi, membru al biroului permanent al parlamentului va fi popous I.,Dodon. Fractiunea a devenit un pericol real pentru PL, care astfel risca sa decada din arcul guvernamental. Astfel, AIE ar putea fi reformatat în orice moment. În cfonsecinta, a crescut dependenta lui Ghimpu fata de V.Plahotniuc.
19) Interdictia pentru firmele offshore de a detine actiuni în bancile moldovenesti
Este un demers foarte important, fiindca permite asanarea sisitemului financiar, evitarea tranzactiilor dubioase si spalarii de bani. Va fi extinsa initiativa si asupra mass-media?
20) UTAG propune ideea de a impune indivizii care parasesc propria fractiune politica, sa depuna mandatul de deputat
De fapt, transfugii comunisti devin un pericol nu atît pentru PCRM, cît si pentru AIE. Respectiv, adeptul legii, M.Formuzal, încearca sa evite complicatiile ulterioare care se pot prefigura în parlamentul moldovenesc si cel gagauz.