În spatiul public au aparut speculatii, precum ca Angela Merkel, are de gînd sa propuna Chisinaului modelul federativ. Igor Dodon, intuind contextul geopolitic, a iesit cu ideea de federatie, ca model pentru solutionarea conflictului transnistrean. Accidental sau nu, dar cîteva zile în urma a aparut Miscarea pentru federalizarea Moldovei. Totodata, Baltiul a cerut largirea propriei autonomii, ceea ce se plia perfect peste acest spirit al momentului. Aluzia privind modelul federativ de integrare a tarii, a fost facuta si de vice-ministrul rus de externe, Gheorghii Karasin.
Ne place sau nu, dar optimismul vizavi de solutionarea, fie si partiala, a conflictului transnistrean era alimentat si de anumite performante ale guvernarii, si personal, ale premierului Vlad Filat.
Astfel, s-a reusit dezghetarea negocierilor oficiale în formatul 5+2. Negocieri, care timp de 5 ani au fost blocate. S-a reusit lansarea trenurilor de pasageri prin Transnistria. S-a ajuns la întelegerea formarii unor posturi mixte de control vamal. Exista progrese vizibile pe subiectul deblocarii contactelor telefonice (telefonia fixa). La 26 iunie bascanul UTAG a avut întrevederi cu E.Sevciuc, ajungînd la întelegeri privind demararea unor proiecte comune în sfera educatiei.
Filat a devenit volens-nolens acel lider politic, care avea sanse reale pentru înregistrarea unor progrese evidente pe dosarul transnistrean. Momentul era prielnic si din considerentul, ca s-a prefigurat un anumit consens ruso-german (memorandumul Merkel-Medvedev).
Acest lucru nu putea sa nu deranjeze acei actori politici, care nu sunt cointeresati în reintegrarea tarii, fiindca aceasta, le-ar pericilita propria existenta politica. Ma refer în primul rând la fortele unioniste, care si-au intensifcat în mod suspicios activitatea, tocmai în momentul în care pe filiera transnistreana se prefigurau progrese vizibile.
Deja în iunie, un institut a lansat un studiu despre faptul cît de nociva este federalizarea pentru RM. Unii analisti afiliati PD si PL, au început isteria mediatica de doi bani, cu genericul «federalizarea este egala cu tradarea». Unul din acesti analisti a declarat cu ranchiuna si trufie, ca «cei ce promoveaza federalizarea, sunt fie prosti, fie unelte ale Rusiei». Sa întelegem ca si în RFG, Belgia, Elvetia, Canada, SUA toti sunt prosti, si doar acesti analisti de provincie, scoliti în scolile de partid sovietice sunt cei mai destepti?
Începînd cu luna iulie, în dosarul transnistrean s-a produs o cotitura dramatica. Ma refer la condamnarea din 12 iulie 2012 de catre parlamentul RM a simbolurilor totalitare (secera si ciocanul), prezente si pe stema de stat a Transnistriei. Gaz pe foc a turnat si marsul unionist din 5 august, desfasurat la Balti. Anterior, la 3 august, redutabilul analist politic Vlad Socor a declarat, ca marsurile unioniste, daca se vor produce la Balti, vor afecta imaginea internationala a Moldovei, si vor paraliza progresele pe dosarul transnistrean. Or, Vlad Socor care deschide multe usi la Bruxelles si la Casa Alba, nu vorbeste doar din nume propriu. El concentreaza anumite opinii si pozitii existente la nivelul de oficiali UE, CoE, SUA. Din pacate, avertismentul sau nu a fost luat în considerare. Unii actori din AIE, gelosi pe randamentul premierului pe dosarul transnistrean, flancati de unii actori antisistemici, au depus efortul maxim pentru a compromite aceste progrese. Si le-a reusit.
AIE, cu siguranta, nu a înteles ce a condamnat. Si nici consecintele care vor urma. Or, e limpede: relatiile cu Rusia ar putea fi compromise. La fel, si progresul pe dosarul transnistrean. Iar cu el, si progresul pe filiera integrarii europene, modernizarii tarii. Gratie lui M.Ghimpu, Actiunii 2012, unor analisti si jurnalisti, fosti membri PCUS, Moldova este condamnata pe vecie sa se zbata în «tranizitie infinita».
Si reactiile deja au parvenit. La finele lui iulie, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, aflat la forul international de tineret “Селигер-2012″, a declarat: - Ðарод ПриднеÑÑ‚Ñ€Ð¾Ð²ÑŒÑ Ð´Ð¾Ð»Ð¶ÐµÐ½ Ñам определить Ñвою Ñудьбу, а РоÑÑÐ¸Ñ Ð¿Ñ€Ð¸ÑлушаетÑÑ Ðº его выбору, (Poporul Tranistriei trebuie singur sa-si hotarasca destinul, iar Rusia va tine cont de alegerea sa).
Nu stiu ce înseamna la modul absolut aceasta declaratie a presedintelui Rusiei. Sa însemne oare, ca Rusia s-a dezis de mecanismul federativ, si este predispusa spre o confederatie? Ca de fapt, mecanismul federalizarii, era un cadou prea generos, pe care noi, dintr-o tîmpenie postosvietica, proiectata cu grija de cei ce se autoîntituleaza «intelectualitate nationala» (chiar ma amuza termenul!), am ratat-o în mod irevocabil?
Din aceasta perspectiva, avertizarile lui Vlad Socor capata o plusvaloare deosebita. Ceea ce observam astazi în RM, este startul unui proces de anclavizare etnica, olsterizare (daca nu chiar balcanizare) a tarii. Practic, tara se fragmenteaza in enclave etnice (UTAG, Balti, Taraclia, Transistria, si nu doar) si politice (raioanele si primariile controlate de opozitie), care nu mai comunica cu centrul, si care îsi au propria agenda etnica si politica, si chiar geopolitica. Actiunile autoritare ale Chisinaului (gen, distrugerea monumentelor, condamnarea simbolicii sovietice, optimizarea scolilor, spitalelor, gradinitelor) sunt repudiate cu vehementa. Aceste localitati vor cere cu timpul tot mai multa autonomie, pentru a se proteja de Chisinau, si mesajele sale etnofundamentaliste, specifice sec. XIX. Vachanalia xenofoba si etnocentrista de la Chisinau, apelurile rusofobe, tirajate cu grija de unele mass–media sponsorizate din exterior, au otravit spatiul public moldovenesc. Ceea ce mira, e faptul ca acesti apostoli ai xenofobiei, se declara cu tupeu ca sunt europeni!!!
Unde vom ajunge, e greu de spus. Dar enclavizarea tarii, este de fapt o miscare spre dezasamblarea acesteia. Apoi, aceste fragmente vor fi preluate de catre Rusia, Ucraina, Romania. Acesta e finalul, când elitele sunt iresponsabile, iar «intelectualitatea nationala», se prostitueaza din punct de vedere politic si national, deservind interesele altor tari.