Nu reuseste alegatorul de rînd sa afle, ca Ghimpu nu o va vota niciodata pe Greceanîi, fiindca e comunista, ca aflam a doua zi, ca ea este o candidatura reusita. Ca la treia zi, tot Ghimpu sa ne spuna, ca el nu voteaza candidati care au colaborat cu PCRM.
Astfel, la 3 noiembrie, Ghimpu o face pe “anticomunistul” declarînd plin de sine, ca nu o va vota nici în ruptul capului pe Greceanîi.
La 7 noiembrie, anticomunistul Ghimpu îsi schimba opinia la 180 de grade. “E una când faci parte din Partidul Comunistilor si alta când nu esti acolo, eu vorbesc de doamna Greceanîi. Daca dumneaei nu mai este acolo, înseamna ca o sa mai discutam si o sa vedem. Noi facem câte odata un compromis în numele obiectivului major, cum se spune, integrarea europeana. Orice femeie costa mult în comparatie cu barbatii”…
Practic a doua zi, Ion Hadîrca, apoi Mihai Ghimpu, a declarat în mod ultimativ, ca liberalii ar putea vota pentru Zinaida Greceanîi, cu conditia ca aceasta sa fie înaintata de Partidul Democrat. Dar evident cu o conditie obligatorie. În cazul alegerii Zinaidei Greceanîi în functia de presedinte, PDM se dezice de functia de speaker al Parlamentului în favoarea PL.
Iata si toate principiile si valorile lui Ghimpu. Daca trebuie, îl votam si pe dracul, cu conditia ca acesta devine membru cu acte în regula al unuia din partidele AIE, sau mai corect, PD-L.
Deci, pentru anticomunistul Ghimpu, nu este nicio problema morala sa-l voteze la functia de presedinte pe Marian Lupu, membru PCUS din 1988, membru de vaza al Comitetului Central al PCRM, dar apare problema votarii doamnei Greceanîi, care nu a fost membru de partid, ci doar deputat al fractiunii… De ce oare? Raspunsul e simplu. Ghimpu întelege, ca daca Lupu nu e presedinte, el nu e spicher. Alegerea lui Greceanîi la aceasta functie îl priveaza automat de acest fotoliu important, masina, cabinet, secretara, paza etc. Si daca cineva va declara ca acestea nu sunt valori, atunci Ghimpu este o dovada vie, ca nici pe departe nu este asa. De fapt lui Ghimpu, daca e sa fim onesti, îi este în cot va fi sau nu ales Lupu la functia de presedinte. Important este, ca acesta sa se dezica de functia de spicher. Fiindca, daca Lupu se dezice de presedintie, dar nu si de fotoliul de presedinte al parlamentului, atunci, el, Ghimpu, oricum nu este în ecuatie, deci, si în distribuirea “profitului”.
Ghidat de aceasta dorinta aproape maniacala de a deveni spicher cu orice pret, la 10 noiembrie, Ghimpu iarasi se dezlantuie, deconspirîndu-si integral dorintele. Astfel, fara a clipi macar din ochi, Ghimpu a declarat ca el a cedat destul, propunându-i lui Filat sa-i cedeze locul de premier lui Dodon. De parca Dodon ar fi cerut aceasta functie?!
De ce se lamenteaza liderul PL?
Cedînd functia de prim-vice-spicher lui Vlad Plahotniuc, datorita unor “argumente” grele, Ghimpu risca sa ramîna în afara topului puterii.
De aceea, Ghimpu opereaza cu 2 argumente:
- Acordul aliantei trebuie pastrat cu orice pret. Liderul PL chiar a prevazut si anumite penalitati pentru cei ce vor revizui acordul. Astfel, la la 3 Martie 2011, Ghimpu si-a amenintat partenerii: “Cine va încalca Acordul Aliantei va suge împreuna cu comunistii“. Nu stiu cum are de gînd sa-si implementeze promisiunea, dar se pare, ca acesta e unul din rarele cazuri, cînd Ghimpu nu glumea.
- Ghimpu si numai Ghimpu trebuie sa devina spicher, fiindca PL si asa are putine functii. În anumite cazuri, ce-i drept, Ghimpu s-ar putea sacrifica de dragul tarii, si accepta si functia de premier, lucru declarat chiar la 19 octombrie, în plenul parlamentului.
Sa le luam pe rând. În primul rând, Acordul AIE -2, invocat cu atâta vehementa de Mihai Ghimpu, este un document foarte dubios din mai multe considerente.
a) Acordul din start nu avea legitimitatea politica, adica consimtamântul sincer al tuturor semnatarilor. Acest acord a fost semnat la spatele opiniei publice, într-o atmosfera de isterie publica, mitinguri, campanii mediatice, bine gândite în hotelul Codru. Lupu public santaja atît PCRM, cît si PLDM, ca va face alianta cu oponentii, daca nu i se ofera cît mai multe functii, si în special, presedintia. De aceea, partenerii de alianta au semnat acordul de nevoie, fara sa accepte macar pe o clipa clauzele acestuia. În consecinta, s-a ajuns la situatia ridicola si lipsita de orice logica politica, în care, reprezentantul unui partid care acumuleaza doar 12% îsi revendica prin minune cel mai important fotoliu în stat, functia de spicher (temporar), prim vice-spicher, 5 ministere, etc. PLDM, care acumuleaza de 2,5 ori mai multe voturi, ramâne tot cu functia secundara de prim-ministru si doar 7 ministere, când ar fi fost corect sa fie 9! PL care acumuleaza de trei ori mai putin ca PLDM, obtine doar de doua ori mai putine ministere, (4 la numar) si Banca Nationala… Simtiti diferenta matematica.
Respectiv, PD a acaparat aceste functii nu în baza de proprie greutate electorala, ci în baza de santaj, ceea ce creeaza dezechilibre în sistemul politic, frustrari si nemultumiri deschise. Astfel, PLDM ramâne lipsit de pârghii pentru a-si realiza promisiunile electorale, iar structura puterii nu reflecta vointa alegatorului, ci rezultatul unor întelegeri de culise. Deci, un acord nelegitim creeaza o putere nelegitima.
b) Acordul este un document nedemocratic, fiindca nu este transparent, contine clauze secrete, ca si pactul Molotov-Ribbentrop, atât de detestat de Ghimpu. Nici astazi noi, Poporul, adica suveranul puterii, nu cunoastem toate clauzele acestui acord ultrasecret, deci, antidemocratic prin esenta. Aspectul semicriminal al acestui acord a fost recunoscut chiar de Ghimpu, care a declarat, ca acordul e mai presus decît legea! În traducere, fraza ar însemna ca vointa papusarului e mai presus decît vointa poporului, fiindca acordul este o opera elaborata la hotelul Codru…
c) Acordul nu e respectat de semnatari, deci nu e functional. Pîna azi nu sunt numiti toti vice-ministri, ambasadorii, sefii de agentii, etc.
d) Acordul este irational, fiindca a divizat functii care nu apartin aliantei. E vorba de functia de presedinte, pentru care alianta nu avea voturile necesare. Respectiv, acest acord nu este valabil, fiindca nu prevede mecanismul alegerii presedintelui, si „recompensa” pentru opozitie, în cazul în care voteaza sefului statului. Datorita acestei prevederi, Moldova nu poate alege seful statului, ceea ce perpetuiaza criza politica si economica la infinit. Oare nu e clar, ca daca nu se ajung voturi, trebuie revizuite clauzele, candidatii la presedintie, functiile, etc?
e) Acordul este un document neconstiutional, fiindca legalizeaza organe neconstitutionale, oligarhice – prezidiul guvernului, consiliul aliantei, la care lideri AIE, în secret, discuta probleme de ordin national, scapînd astfel de controlul societatii civile. Conform acestui acord aberant, Lupu daca refuza la functia de candidat la presedinte, Ghimpu ar putea ipotetic sa-i ia locul. Mai mujlt, prin prezidiul guvernului, oligarhii controleaza si paralizeaza activitatea executivului. Macar din acest considerent, acordul poate fi considerat unul antinational.
f) Fiind probabil constient de argumentele invoicate de noi, însusi Ghimpu a cerut la 19 octombrie 2011 modificarea acordului AIE.
Argumentul ca PL nu are functii destule, nu rezista criticii. Poftim si lista:
- Ministerul Apararii;
- Ministrul Tineretului;
- Ministerul Transporturilor;
- Ministerul Mediului;
- Agentia „Moldsilva”;
- Agentia turismului;
- Serviciul de Informatii si Securitate;
- Banca nationala a RM;
- Agentia nationala pentru reglementare energetica
Mai amintim, ca anterior, Ghimpu a detinut peste un an functia de spicher si presedinte, avînd doar vreo 15 mandate.
Resurse financiare: Numai BNM gestioneaza toate rezervele valutare ale tarii. Gurele rele declara, ca din transferurile valutare ale gastarbaiterilor, se extrag anual 24 milioane dolari. Aici e cea mai mare gaura neagra, ce permite sute de scheme pe jocul valutar. La primarie bugetul e 2 miliarde lei! Doar în 2010, prin firma Parstar, s-au extras 260 milioane lei…Ce-i putin? Da ce sume se învîrt la ministerul transporturilor, te ia groaza – cca 750 milioane de lei bugetari si înca 1 miliard de lei din surse externe!. Sa mai amintim de Moldsilva – constructii neautorizate, defrisarea padurilor, organizarea vînatorilolr, si multe altele. Si ANRE, e o parte a unui mecanism complex de fabricare a plusvalorii, prin impunerea preturilor la produsele energetice.
Deci, sa fie foarte clar – voturile necesare alegerii sefului statului sunt. Unicul cine obstructioneaza alegerea presedintelui, si provoaca alegerile parlamentare anticipate este Ghimpu. Lupu nu are voturile necesare, fiindca Dodon nu i le ofera. Ramîne Greceanîi, sustinuta de altfel si de Stefan Fule, comisarul UE, si de Dirk Schubel, seful delegatiei UE.
Daca Ghimpu se opune UE, care ne ofera credite si granturi, atunci s-o spuna cu text deschis, ca este gata sa sacrifice o tara – de dragul functiei de spicher.
Respectiv, solutii sunt putine. Fie este aleasa Greceanîi, fie Filat. Fie un candidat nepartinic, dar acesta are mai putine sanse, fiindca nu va avea suportul necesar. În orice situatie, daca Ghimpu doreste salvarea acestei aliante compromise, ar trebui sa cedeze, fiindca are si asa destule functii. În aceasta situatie, pentru Ghimpu ar trebuie sa se inventeaze o noua functie, gen vice-presedinte al tarii (o aberatie într-o republica parlamentara, dar am avut si fuctia de prim-viceprim ministru, prim-vice-spicher). Sau i se ofera un minister în plus.
În concluzie, vedem ca anticomunismul lui Ghimpu invocat drept argument pentru nealegerea lui Greceanîi, nu rezista criticii, fiindca Lupu tot e comunist.
Lipsa de functii la fel – are destule. Probabil, la mijloc e dorinta de a se vedea spicher, si indicatiile domnului papusar.
P.S. În orice caz, daca Ghimpu declanseaza anticipatele, sustinînd astfel demersul PCRM, trebuie sa-si asume anumite riscuri. Oricum, noi vom sustine acest demers, macar din considerentul, ca anticipatele vor permite formarea unei noi aliante. AIE demult si-a dat duhul, demonstrîndu-si lipsa de randament, coeziune, functionalitate, reticenta fata de reforme, protejarea oligarhilor si deci, caracterul semicriminal.
SURSA: Blogul lui Bogdan Tirdea
