12.01.2012

Bogdan Tirdea: PRCM preia initiativa

PCRM si-a consolidat puternic pozitiile in ultimele doua luni. Acest moment este surprins si de sondajul IPP, care acrediteaza comunistii cu 45% reiting. Sondajul prezentat recent de IMAS, ofera acestui partid deja 47%, (49 mandate de deputat). Astfel, daca alegerile parlamentare anticipate se vor desfasura primavara, PCRM ar putea obtine majoritatea guvernamentala.
Bogdan Tirdea: PRCM preia initiativa

Daca în decembrie PCRM desfasura actiuni de protest, cerând demisia AIE, acum protestele au încetat. Sabotarea negocierilor vizând candidatura de compromis, a fost stopata.

La 9 ianuarie PCRM si AIE au avut prima runda de negocieri privind depistarea unei candidaturi de compromis la functia de presedinte al tarii. Este evident, ca atunci când nu exista consens politic între taberele beligerante, nu poate exista nici candidatura de compromis.

Dar PCRM a obtinut câteva avantaje strategice. Socialistii lui Dodon au fost exclusi din ecuatia negocierilor, fiind practic marginalizati. Astfel, AIE a pierdut «majoritatea prezidentiala», formata din 62 deputati necomunisti. Acum alianta a revenit la 59 de voturi pe care le avea doua luni în urma. Deci, PCRM a lipsit AIE de pachetul prezidential.

Totodata, PCRM a venit la negocieri, aratându-si astfel disponibilitatea de a evita alegerile prezidentiale, de a depasi criza politica. Astfel, PCRM s-a pozitionat ca un partid constructiv, orientat spre compromis. În situatia creata, AIE a fost lipsita de argumentul sau forte, ca PCRM este un partid antisistem. S-a ajuns pâna la faza, în care “anticomunistul” Ghimpu a recunoscut, ca “PCRM ar putea fi salvatorul tarii”.

Acum toata responsabiliatea pentru alegerea sau nealegerea presedintelui cade pe umerii AIE. Partea proasta pentru PCRM consta în faptul, ca acceptând negocierile cu AIE ca un tot întreg, ei au recunoscut alianta, i-au oferit legitimitate în ochii cel putin a 47% electorat.

Astfel, comunistii nu vor mai putea usor face referinta la uzurparea puterii în stat, care practic, a avut loc integral, dupa 28 decembrie. Reiterez acest gând: dupa 28 decembrie (desi, realmente, dupa 28 noiembrie), AIE si-a pierdut legitimitatea, mentinându-se la putere prin abuz constitutional. Or, mentinerea la putere prin depasirea termenelor constitutionale, este o trasatura fundamentala a dictaturii.

În situatia creata, PCRM nu va mai putea sa critice atît de categoric «alianta antinationala», fiindca, înaintându-si propria candidatura , ei practic au recunoscut-o ca putere, cu conditia, ca voteaza candidatura PCRM. Deci, potrivit logicii comunistilor, AIE devine automat umana din momentul participarii PCRM la putere, prin controlul presedintiei. Oricum, în termen de scurta durata, PCRM e în avantaj vizibil.

A treia lovitura – de gratie, efectuata de PCRM a fost produsa la 11 ianuarie, când acesta l-a înaintat pe Leonid Talmaci la functia de presedinte. Astfel, PCRM, neavând majoritate parlamentara, a facut un gest de reconciliere politica, dezarmând totalmente liderii AIE. Talmaci este un profesionist de marca, a fost presedinte BNM din 1991, fiind acceptat timp de 20 de ani de toate guvernarile. Deci, nu poate fi usor suspectat de afilieri politice, si nici de jocuri de culise. Este prin definitie APOLITIC, fiindca nu a fost lider de partid, sau activist politic.

Factorul Nantoi

O lovitura serioasa AIE a primit si de la societatea civila, care l-a înaintat pe Oazu Nantoi, la functia de candidat la sefia statului. Retragerea lui Lupu a lasat AIE fara o candidatura, dar si fara capacitatea de a identifica alta. Indiferent de unde ar scoate AIE o candidatura alternativa, aceasta va fi greu de comparat cu cea a lui Nantoi.

AIE nu prea are timp, si probabil, nici dorinta, sa gaseasca o candidatura pe care s-o negocieze. Care ar fi argumentele de a nu înregistra aceasta candidatura? Între politicieni argumente se pot gasi, dar pentru societate aceste argumente vor fi mai putin convingatoare. Daca nu va fi înaintata aceasta candidatura de catre AIE, atunci imaginea acesteia va suferi foarte mult în ochii electoratului de dreapta, dar mai ales în rândul societatii civile. Societatea civila, chiar daca este dezvoltata insuficient, poate crea curente de opinie, schimba perceptii. Câteva sute de ONG (nu zic de 6000, câte exista oficial), ar putea compromite definitiv alianta. Sa-ti faci dusman deschis societatea civila, care devine tot mai viguroasa, nu este cel mai benefic lucru pentru orice partid, cât de puternic n-ar fi acesta. Acum, nu as exclude, ca ar putea aparea un conflict între Parlament si societatea civila…

Am ajuns la culmea absurdului politic: PCRM si-a propus candidatura, la fel si socialistii (Greceanîi), si chiar societatea civila (Nantoi). Doar AIE, adica puterea, nu are propriul candidat!

Dilema Aliantei

Astfel, AIE a nimerit într-o situatie jenanta. Alianta nu poate sa-l accepte pe Nantoi, fiindca astfel, ar trebui sa cedeze cea mai importanta functie în stat unui individ care „nu este din gasca”, deci e strain cartelurilor politice. Sa-l refuzi la modul direct tot e complicat, în special pentru PD (Nantoi a fost vice-presedinte la democrati), dar si pentru PL (Nantoi era vice-presedinte al Frontului Popular), mai putin PLDM.

PCRM partial, a salvat Alianta, prin înaintarea candidaturii lui Talmaci, care are la moment 42 voturi (PCRM+Partidul Socialistilor). Deci, Nantoi, ipotetic, are doar 59, respectiv, poate fi exclus din joc, iar AIE si PCRM pot continua spectacolul.

Practic, unii lideri AIE deja au declarat, ca «noi nu ne-am angajat sa promovam candidatura PCRM». Deci, Talmaci este exclus din start, cel putin, la nivel de discurs public, ca si Nantoi. De vina este AIE, si în special Lupu, care a desconsiderat socialistii, propunându-i lui Dodon sa continuie schiatul în Austria…

Nu stim pâna la urma, care este jocul PD. Putem lansa doar ipoteze, fara a insista asupra plusvalorii intelectuale ale acestora.

Ceea ce e vizibil, e faptul, ca unii analisti apropiati PD, au publicat în aceeasi zi de 11 ianuarie comentarii, în care declara ca Talmaci ar putea fi ales Presedinte cu voturile PCRM + PLDM + grupul DODON…Viteza publicarii ne pune în garda. Pozitia reticenta fata de Nantoi e confirmata si de Dumitru Diacov, care a dat de înteles, ca Nantoi nu ar avea voturile suficiente pentru a deveni presedinte. Declaratia a fost facuta la momentul, când Dodon se declara dispus sa sustina candidatura lui Nantoi! A doua zi, Ghimpu, urmând indicatiile din hotelul Codru, s-a declarat pesimist fata de candidatura lui Nantoi. Deci, PD si PL, care joaca concertat, îl suspecteaza pe Nantoi ca ar fi «omul lui Filat». De aici am putea deduce, ca tentativa de a intoxica opinia publica, lansata de PD, ar putea avea scopuri mult mai pragmatice.

Nu putem exclude integral ipoteza, ca astfel se ascunde întelegerea reala dintre PCRM si PD de a-l sustine pe Talmaci. Cele 4 voturi care nu se ajung, le vor oferi Mihai Godea si PL. Cel putin acum, nimeni nu va mai solicita prezentarea buletinelor la iesirea din cabina de vot. Chiar daca Nantoi, pentru a calma opinia publica, va fi înregistrat, voturile ar putea migra în alta directie. Participarea PCRM la exercitiul de vot transforma alegerile prezidentiale într-un joc complex, care ar avea la baza întelegeri de culise.

Sa nu uitam si faptul, ca sondajul IPP arata ca PD se afla în trend descrescator. Daca-l refuza pe Nantoi, vor avea de suferit. Atunci, unica solutie salvatoare, este votarea lui Talmaci, si reformatarea puterii.

Un alt scop ar fi si tergiversarea la infinit a procedurii de alegere a sefului statului, ceea ce-i permite lui Lupu sa detina la maximum posibil functia de presedinte interimar, deci, status-quo-ul. Astfel, adresarea la Curtea Constitutionala e parte din acest joc. Si Curtea va da raspunsul dorit… Amintim, ca în fiecare zi, conform lui Ionita, se spala prin scheme, circa 25 milioane lei de la întreprinderile de stat. Iata si pretul tergiversarii alegerii presedintelui, sau a „spectacolului”.

Sa nu uitam, ca de presedintele tarii, care e si lider PD, depinde când va fi dizolvat parlamentul, deci, si data alegerilor parlamentare. Respectiv, si viitorul format al puterii. Daca alegerile parlamentare se desfasoara primavara – puterea va fi rosie, sau ros-albastra, daca toamna – ar putea fi si alte ecuatii (ros-roz, harbuz, AIE-3, etc.). 

SURSA: Blogul lui Bogdan Tirdea