Chiar si in interiorul AIE au aparut discensiuni vizibile vizavi de necesitatea referendumului, esenta modificarior propuse, pastrarea sau anularea pragului, prerogativele presedintelui, etc. Devine clar, ca AIE nu a calculat riscurile, nu a organizat consiliul largit al aliantei, nu s-a consultat cu societatea civila si cu partenerii externi, punându-i a câta oara într-o situatie jenanta.
Devine clar, ca promotorul cel mai înfocat al referendumului este liderul PL, care doreste astfel, sa se inscauneze cu orice pret in fotoliul de spicher. Chiar daca pretul referendumului ar fi in jur de 60 milioane lei, iar rezultatele acestuia ar fi dezastruoase pentru alianta – aceasta conteaza mai putin. Principalul este functia lui Ghimpu de spicher. Amintim, ca anume Ghimpu a respins candidaturile lui Oazu Nantoi si Zinaida Greceanîi.
De fapt, liderii PD si PL nici nu au considerat necesar sa aduca un argument plauzibil pentru refuzul sau. Mihai Ghimpu, executând ordinul papusarului, a repudiat cu aroganta-i specifica candidatura societatii civile, care spre deosbire de însusi Ghimpu, a fost si vice-presedinte al Frontului Popular. Papusarul, se pare, ca cel mai des prefea, pe cât e posibil sa-i “pastreze fata politica” lui Lupu, expunându-l în rol de mascarici pe liderul liberal. Acesta face declaratii ridicole, acuzatii descalificante, vocifereaza idei ce compromit in consecinta alianta si guvernarea.
Prin intermediul lui Ghimpu, papusarul a scos alianta din cadrul legal, si nu doreste reintoarcerea la procedura de alagere a sefuui statului. Recent, Ghimpu a declarat, facând referinta la propunerea lui Filat de a alege presedintele în parlament: “Ceea ce spune unul, ca avem 62 de mandate necomuniste, sa-i spuna lui popa. Daca el crede ca are 62, sa faca automat minus 12. Nu poate vorbi nimeni în numele Partidului Liberal. Astea nu-s 62 anticomuniste. Astea-s 62 pe care vrea unul sa le foloseasca si sa rezolve problemele cum vrea el. Partidul Liberal nu va merge niciodata sa alegem un presedinte cu Dodon. Fiindca Dodon va accepta un candidat de stînga, antiromân, antirepublica, prorus. Si noi nu pentru asta luptam”.
Pozitia lui Ghimpu este foarte “interesanta”. Cu PCRM si Voronin se poate de purtat negocieri la 9 ianuarie privind alegerea presedintelui, iar cu PSRM si cu Dodon – nu! Poate PCRM ar fi votat un candidat proromân?! Atunci de ce ati purtat negocieri? Unde va sunt valorile “românesti” si “anticomunismul” de parada? Oazu Nantoi, pe care Dodon era dispus sa-l voteze, este cumva antiromân si prorus? Atunci de ce nu l-ati acceptat? Sau poate executati comanda papusarului, care-l doreste pe Lupu presedinte, iar pe Dvs spicher?
În acest caz, nu va mai acoperiti, domnilor, cu valori nationale, spuneti sincer, ca e vorba de valori materiale, controlul finantelor, banilor, etc. Spre exemplu, în anul 2011 pe teritoriul Republicii Moldova au fost ridicate 861 constructii neautorizate, iar circa 50 la suta dintre acestea au fost construite în municipiul Chisinau, informeaza Ministerul Dezvoltarii Regionale si Constructiilor. Deci, iata si efectul “liberalismului” în capitala.
Când e nevoie de format o majoritate in CMC, liberalii cu bratele deschise îl admit pe Dontov, uitând ca acesta înca nu a parasit fractiiunea si rândurile PCRM, care este potrivit liberalilor, un “partid antiromân, criminal, totalitar”. Când însa e vorba de alegerea presedintelui prin voturile socialistilor, PL devine brusc anticomunist si “ proromân”. De fapt initial, acelasi Ghimpu saluta iesirea lui Dodon din PCRM, isi arata convingerea ca astfel, situatia va fi deblocata. Or, Dodon spunea atunci exact tot aceleasi lucruri care le spune si acum. Ce s-a întimplat, ca Ghimpu si-a schimbat brusc macazul? A, domnul papusar…
Deci, Ghimpu, refuizând voturile PSRM, de fapt impinge tara spre anticipate, fiindca referndumul va esua tot asa, ca si în 2010. Atunci tot Ghimpu striga, ca are coji in mâineca, ca nu va dizolva niciodata parlamentul. Ei si? L-a dizolvat, saracind bugetul cu 45 milioane lei.
Concluzia e simpla. AIE trebuie sa se dezica de ideea aberanta de referendum, si sa inceapa dialogul nu doar cu societatea civila, dar si cu opozitia parlamentara si extraparlamentara. Cel putin, liderii CACD au înaintat propunerea de dialog. Respectiv, Filat sau toti trei lideri ai AIE ar trebui sa organizeze o masa rotunda, la care sa invite liderii partidelor de opozitie, pentru a gasi solutia de compromis. Chiar daca solutia nu va fi gasita, AIE cel putin va arata un respect minimal fata de societate si Constitutie, va degaja partial tensiunea, va stopa alunecarea tarii spre haos, va mentine anumite aparente democratice.
P.S. Fiind acum în vizita de studiu în SUA, am avut posibilitatea sa ascult integral discursul lui Obama. Acesta a vorbit despre maretia tarii, despre valorile nationale, despre necesitatea conjugarii efortului comun în numele prosperarii cetatenilor. Nu a vorbit despre republicani si democrati, despre conflicte, clivaje, deosebiri. A incercat sa-i uneasca pe toti în jurul ideii de vis american.
Când oare va avea si Moldova un propriu vis?
SURSA: Blogul lui Bogdan Tirdea