Argumentul la suprafata pare a fi nobil: depasirea crizei politice, asigurarea functionalitatii institutiilor statului, fortificarea parlamentarismului. Dar la o analiza mai profunda, lucrurile sunt mai complicate, ba chiar probeaza contrariul:
1. AIE a anulat procedura de alegere a sefului statului, repudiind din start perspectiva dialogului politic. Fara un motiv plauzibil, Alianta a respins candidaturile lui Oazu Nantoi, Leonid Talmaci, Zinaida Greceanîi, umilind astfel societatea civila si elita politica. Mai mult: alianta nici nu a propus propria candidatura, dând dovada de lipsa de discernamânt, respect fata de Lege si Popor. Astfel, AIE vine cu o imagine sifonata, în ipostaza de uzurpator si violator al Democratiei. Acest gînd este confirmat si de cercetarile sociologice. Sondajul IPP din noiembrie 2011 atesta, ca 78% din respondenti considera ca tara nu este condusa conform vointei poporului, deci, puterea nu este democratica! Conform ultimului sondaj IMAS, executat la comanda PRO-TV în ianuarie 2012, 76% respondenti au considerat decizia Curtii Constitutionale de anulare a alegerilor o manevra politica, 54% sunt de parere ca aceasta decizie a avantajat partidele din AIE. Deci, toti au înteles, ca puterea neglijeaza si minte cetatenii.
2. Referendumul este nelegitim. Art. 174 din Codul Electoral permite desfasurarea referendumului pe aceiasi problema odata la doi ani. (Ei zic ca e pe alta problema – atunci a fost alegerea directa, acum alegerea cu 51 de voturi în Parlament. Dar daca definim mai larg problema, oricum e alegerea presedintelui!) Deci, logic, AIE ar avea dreptul doar în septembrie sa desfasoare referendumul, ci nu în aprilie. Decizia Curtii Constitutionale din 20.09.2011 stipuleaza, ca daca timp de un an dupa dizolvarea parlamentului, presedintele nu a fost ales, presedintele în exercitiu, este obligat sa dizolve legislativul. Acest lucru nu s-a întâmplat nici pe 28 septembrie (1 an de la dizolvarea parlamentului), nici la 28 noiembrie (1 an de la alegerile anticipate) nici la 28 decembrie (1 an de cînd parlamentul si-a început activitatea). Respectiv, parlamentul actual este nelegitim. Deci, nelegitim este si referendumul. Vinovatul de baza este Marian Lupu, fiindca el, conform Constitutiei, are obligatia adresarii la CC pentru a confirma circumstantele ce permit dizolvarea organului legislativ. Apropo, pentru decizia enuntata de CC, presedintele acesteia, Dumitru Pulbere, a fost demis de cartelul PD-L.
3. Constitutia RM nu prevede posibilitatea modificarii acesteia prin referendum. AIE face referinta la decizia Curtii Constitutionale din 5 mai 2010, care chipurile, ar permite modificarea constitutiei prin referendum. Credem, ca aceasta decizie s-a adoptat în urma unor presiuni fara precedent asupra Curtii. Apoi, decizia curtii este evaziva, ambigua, contradictorie. Amintim, ca existau interpretari anterioare ale Curtii Constitutionale (Hotarîrea nr.57/03.11.99), în care se constata, ca referendumul nu poate fi utilizat pentru modificarea constitutiei. E nevoie oricum de votul a 2/3 din deputati, pentru a modifica legea suprema (art. 141-143 din Constitutie).
4. Referendumul nu este reprezentativ. Sa presupunem ca referendumul totusi poate fi utilizat, conform art.75 din constitutie, drept instrument de modificare a legii supreme. În aceasta situatie, un referendum, pentru a fi constitutional, are nevoie de participarea a 50% +1 din cetateni înscrisi în listele electorale. AIE a coborît pragul la 33%, (art.171 din Codul electoral), ridiculizînd astfel însasi ideea de Referendum, iar acum intentioneaza sa lichideze si acest prag. (Aici se invoca practica europeana si ideea ca participarea este un drept si nu obligatie. Ok, dar e una referendumul privind o ruta noua de autobuz scolar si alta – modificarea constitutiei, care cere un consens mai larg!). Aceasta va fi un abuz fara de precedent. Astfel, referendumul dat nu va mai fi un instrument de consultare a opiniei poporului, fiindca nu va fi reprezentativ. În consecinta, el nu va avea caracter imperativ, si nici legal, fiindca nu va fi expresia „majoritatii”, ci a unei minoritati. În asa mod, acest exercitiu devine lipsit de Legitimitate. În situatia în care la refendum vor participa doar 5% alegatori, si din ei 2, 5% vor fi pentru reforma, ce fel de “vointa populara” va fi aceasta?
5. Referendumul nu va fi sustinut de comisia de la Venetia si organismele internationale. Comisia de la Venetia, la 15 martie 2010, nu a recomandat RM sa modifice constitutia prin procedura referendumului, fiindca asemenea practici contravin spiritului juridic european. AIE a desfasurat referendumul din 5 septembrie 2010 prin permisiunea secretarului general al Consiliului Europei, care si-a depasit prerogativele, socînd astfel organismele europene. Acum, AIE încearca sa foloseasca acest precedent neinspirat si anticonstitutional. Mai mult, comisia a opinat, ca chiar daca se schimba constitutia, clauzele acesteia vor fi valabile doar pentru viitorul parlament. Or, AIE încearca sa-si prelungeasca fortat mandatul, prin mecanismul referendumului, ce echivaleaza cu uzurparea puterii în stat. Aceasta este o infractiune grava, fiind penalizata cu 10-15 ani, conform codului penal al RM. Si daca organismele internationale sustin asemenea demersuri, atunci solicitam liderilor AIE sa prezinte un document oficial al CoE, OSCE, UE ce ar permite asemenea lucruri.
De ce plebiscitul se poate prabusi?
6. 30% pro, 40% contra. Daca la referendumul din 2010 AIE venea cu ideea de alegere a sefului statului de catre popor, deci, restabilirea suveranitatii populare, acum AIE propune exact inversul – alegerea presedintelui de catre clanurile politice si transformarea acestuia într-o marioneta a oligarhilor, lipsita de prerogative si autoritate. Daca ideea de presedinte ales de popor era sprijinita de 80% electorat, atunci formula actuala de alegere a sefului statului e sprijinita doar de 30% electorat, 40% fiind categoric contra (sondaj IMAS, decembrie 2011). Si daca atunci propunerea nu a trecut, ce sanse sunt acum, când ideea nu se bucura de popularitate? Si unde sunt principiile si viziunea integra a AIE asupra sistemului politic? Reiese ca pentru alianta nu conteaza reforma de principiu, ci doar mentinerea la putere cu orice pret.
7. Orice plebiscit este de fapt si o testare a încrederii populatiei fata de putere. Deci, referendumul, în orice situatia politica este un mecanism complex, ce comporta riscuri enorme. Aceasta din motivul, ca daca populatia nu are încredere în putere, atunci referendumul ca regula, esueaza. Sondajul IPP din noiembrie 2011 arata un tablou trist pentru AIE. Astfel, în guvern aveau încredere doar 18,6%, în presedintie – 15,2%, în parlament doar 13,6%!. Sunt absolut de acord ca AIE trebuie sa guverneze 17%, 30% – ca AIE este incapabila si trebuie înlaturata, 29% – ca trebuie sa revina PCRM. Acesti indicatori sunt catastrofali pentru alianta. Populatia care se va prezenta la referendum, va vota contra.
8. Daca în septembrie 2010, momentul pentru organizarea referendumului era oportun (perioada colectarii roadei, cresterii încasarilor fiscale, intensificarii exporturilor), atunci aprilie 2012 reprezinta timpul, când cetatenii vor fi marcati de tarife sporite, preturi ascendente, impozite marite (12% pe profit, 4% pe circuitul comercial), instabilitate sociala si economica. Primavara va veni al doilea val al crizei economice europene, care ar putea avea un impact greu asupra economiei nationale. În situatia creata, sansele aliantei de a obtine un vot pozitiv din partea populatiei deceptionate, vor fi minime.
9. Daca în septembrie 2010, doar PCRM PPCD, si PSD se exprimau contra referendumului, atunci astazi rîndurile opozitiei au crescut dramatic. Antimafia, Socialistii, PAD, Partidul Regiunilor si-au exprimat rezervele fata de plebiscit, venind cu diverse amendamente. Opozitia si societatea civila apar acum ca un tot întreg. Iurie Rosca a anuntat trei luni de proteste, Sergiu Mocanu a declarat pichetarea întreprinderilor controlate de oligarhi, PCRM cheama societatea la nesupunere civica, PSD se alatura Congresului Civic.
Alianta parca nu vede ce se întîmpla în România, unde protestele s-au declansat în 52 de orase, Siria, Egipt, Kazahstan, Rusia. Decredibilizarea AIE se vede în faptul, ca 83,5% respondenti ai sondajului IPP, declara ca tara se misca într-o directie gresita. Deci, e o situatie prerevolutionara. În întreaga regiunea s-au început proteste, transformari radicale, revolte sociale. Daca AIE nu-si va revizui optiunile, situatia ar putea degrada irevocabil. Tara se va adînci în haos.
10. Lipsa suportului din partea societatiii civile. Daca în 2010 societatea civila, cu rezervele de rigoare, a sprijinit ideea referendumului, acum situatia este mult mai complicata. Igor Botan, Vitali Andrievschi, Viorel Cibotaru, Arcadie Barbarosie, Nicolae Osmochescu, Alexei Tulbure, Vasile Botnaru, Nicolaie Negru, Victor Ciobanu, Radu Busila, Denis Cenusa etc – si-au expus rezervele fata de referendum. O asemenea solidaritate a expertilor politici nu s-a mai vazut demult. Aceasta va lipsi puterea de sprijinul public necesar, reducând dramatic sansele la succes. Protestul politic se poate comasa cu cel social. Efectul cumulativ (sinergetic) ar putea fi unul atît de mare, încît sa decredibilizeze complet alianta, care va veni la anticipate cu un scor electoral dezastruos.
11. Lipsa unitatii de opinie în cadrul AIE. PD propune mentinerea prerogativelor presedintelui, PL doreste diminuarea acestora. Vlad Filat se pare, ca nu este un suporter înfocat al referendumului, cedând mai degraba sub presiunea PD si PL. Acest lucru a devenit vizibil chiar la 16 ianuarie, la Publica TV, unde premierul a dat de înteles, ca ar exista aspecte neclarificate…Respectiv, Filat are o pozitie nuantata, ceea ce-i lasa un câmp pentru manevre ulterioare.
Concluzii.
- Tentativa de a modifica constitutia, în scopul evitarii alegerilor anticipate echivaleaza cu uzurparea puterii în stat.
- AIE mai are sansa revenirii în câmpul legal, prin revenirea la negocieri cu opozitia si finalizarea procedurii alegerilor prezidentiale.
SURSA: Blogul lui Bogdan Tirdea