Un interes sporit a atras Ministerul Educatiei. În prezent Moldova aloca apr. 9% din PIB pentru educatie, mai mult decât în asa state avansate ca SUA sau Canada. Este un procentaj mult mai mare ca în majoritatea statelor din regiune, fiind peste media europeana.
Cu asemenea sume exorbitante, as fi vrut sa aflu de la acest minister, ce face cu acesti bani? Care sunt progresele, «salturile» calitative si cantitative? Cîte scoli noi au deschis? Cîte au reparat? Cîte au computerizat? Cîte autobuze noi au procurat si care este eficienta acestora? Care e rata de scolarizare? Cînd va fi majorat salariul pentru pedagogi, care nu depaseste cosul minim de consum? În 2015, cum declara unii ministri, sau poate deloc, cum declara opozitia?
Situatia, din pacate, este diametral contrarie sumelor investite.
Daca în 2008 aveam 461.000 elevi, astazi doar 396. 488. Deci, minus 65 de mii. Avem peste 270 de localitati în care nu exista institutii prescolare. Unicul indicator care este în crestere, si cu care ME se poate mîndri – este abandonul scolar si coruptia (vezi referintele in subsol). Ultimul scandal cu coruptia la BAC, în care 10 profesori au oferit posibilitatea copierii pentru elevi, e o confirmare în plus a acestei asertiuni. Ce a facut ME la acest capitol? Cu ce se poate lauda?
În curriculumurile scolare este haos, în universitati acelasi lucru. ME se complace în emiterea diferitor ordine, pe care nu le întelege nici dracul, nici tatal sau, si culmea absurdului, nici functionarii ministerului.
Ministerul si «Dragostea de Tara»
În loc sa contribuie la cultivarea culturi civice, sa formeze cetateni moderni, implicati si participativi, adaptati la modelele multiculturaliste si pluraliste europene, (ca doar încolo mergem, sau eu ceva gresesc?), ME se aventureaza în demersuri autoritare, arhaice si antidemocratice prin esenta.
Recent, ME a propus reintroducerea în scoli a cursului de istorie a românilor si istorie universala. Ca efect, au aparut zeci de declaratii politice, mitinguri, altercatii. Un grup de avocati au actionat ministerul în judecata. Asociatia istoricilor PRO-Moldova ameninta ca va ajunge pâna la CEDO. Deci, iarasi vom avea haos si vom compromite reforma. Sau poare asta e si scopul?
În august 2011 Ministrul Educatiei declara:
“Vreau sa reamintesc ca procesul de modernizare a curricumului scolar a început în noiembrie 2009, inclusiv la disciplina istorie. Ministerul Educatiei a consultat atunci opinia profesorilor si istoricilor. Asadar, Istoria pe care o avem si astazi în scoli este rezultatul unei munci comune.”
“Viitorul copiilor nostri este mult prea important ca sa fie sacrificat pe altarul intereselor politice.” Deci, se vorbea ferm despre disciplina Istoria (integrata), nu Istoria Românilor.
Peste cîteva luni, ministrul se «ilumineaza», declarînd cu aceeasi nonsalanta, exact contrariul celor spuse anterior: “Consider ca în calitate de ministru am procedat corect pentru ca doresc sa reprezint un minister care promoveaza niste idei, care izvorasc din cabinetele specialistilor, care iau în considerare dimensiunea profesionala, parerea oamenilor care o viata au facut stiinta, elaborând adevarul istoric si cel stiintific. Optez în continuare pentru un învatamânt axat pe adevarul istoric si stiintific pentru ca fara un astfel de învatamânt R. Moldova este sortita pieririi, este ferma mea convingere.”
Aici apar cîteva întrebari:
- Cînd a fost sincer Ministrul: în 2011, sau în 2012? De ce si-a schimbat atît de brusc pozitia? Sau intre timp s-a patruns de «adevarul istoric»?
- Daca a consultat pedagogii în 2011, si majoritatea s-au expus pentru istoria integrata, recomadata de CoE, de ce s-a neglijat opinia corpului pedagogic? Sau ei sunt incompetenti, iar functionarii ministerului si cei cîtiva istorici sunt unicii destepti în tara asta?
- Ce ramîne cu recomandarea expertilor CoE, conform carora, manualele de istorie a românilor sunt rudimentare, arhaice, neconcordante principiilor europene?
- De ce în comisia expertilor nu au intrat si alti istorici, nu doar acei care sunt bursieri la institutele românesti, si care au granturile statului vecin? Nu era oare clar ce pozitie vor avea acestia?
- De ce manualele au fost introduse odata cu declaratiile premierului, ca unii ministri sunt ineficienti? Poate aluzia era la unii functionari din ministerul educatiei, si ei astfel si-au pregatit teren pentru a se declara martiri si a-si mentine postul?
- În ce state europene cu democratii consolidate (daca sa facem abstractie de Cosovo) se studiaza istorii etnice? În RFG? Franta? România? Europa este o constructie supranationala si supraetnica, în care predomina identititatile multiple. Axarea pe etnicitate este perceputa ca un atavism, o mostra de traibalism în gîndire, feudalism intelectual. Asemenea abordari primitive ale istoriei de care da dovada ME, sunt marginalizate, taxate, supuse ostracizarii, derîderii. Iata ca în Moldova ele prospera, iar autorii acestora, multi dintre care erau profesori de istoria PCUS, se dau mari intelectuali si sacerdoti, unicii care cunosc «adevarul istoric». UE, ca si SUA, Canada, etc. promoveaza abordarea civica a natiunii, si intrepretarea multiculturala a istoriei. Nici Franta, nici RFG, nu-si mai pot aminti, si nici specula pe vechile rivalitati, afisa pretentii istorice si complexe nationale. În caz contrar, ar compromite proiectul european. În aceste manuale totul este inversat: un popor este declarat martir, iar vecinii acestuia sunt ticalosi, ocupanti, barbari, etc. Sau poate nu este asa, si ceva s-a schimbat. Sa vedem.
- Daca studiati doar istoria românilor, ce faceti cu 22% minoritati etnice? Iar cu Transnistria – aproape 34%? Îi eliminam din istoria noastra? Si cine sunt ei: ocupanti, barbari, etc? Nici nu mai vreau sa invoc argumentul ca, potrivit recensamîntului din 2004, doar 2% s-au declarat români, 75% -moldoveni. Ce facem cu ei, cu dreptul lor la identitate? Le-o impunem pe aceea, pe care o credem noi mai buna? Dar în acest caz, trebuie sa declarati sus si tare, ca doar voi cunoasteti Adevarul Absolut, iar ceilalti sunt cretini… Ce-i drept, in acest caz, va trebui sa refuzati de pluralism, drept la opinie, democratie si societate deschisa, in care nimeni nu are monopolul la adevar…Adica, sa declarati vectorul moldo-mongol, la care deja ne-ati adus dupa Indicele Dezvoltarii Umane!
- Si totusi, domnilor functionari de la ME, ce edificati Dvs – o democratie sau o etnocratie, o societatea moderna sau arhaica, o natiune europeana, bazata pe contract social si constitutie, sau una bazata pe sînge, trib, clan si rasa?
- Si ultimul aspect – tehnic. In guvern exista o anumita etica si norme ale relatiilor, la fel exista anumite raporturi între minister-parlament. Un subiect precum este denumirea istoriei care genereaza mari miscari si tenisuni sociale trebuia poate consultat la guvern? A fost informat guvernul sau prezidiul acestuia despre decizia ministrului? De ce unii deputati PD au fost surprinsi de aceasta decizie? Sau parlamentul nu mai este organ legislativ suprem, si ministerul face ce-i trasneste prin cap? Ce ar fi daca ministrul transportului ar da ordin ca toate unitatile de transport sa fie vopsite in albastru?
P.S. Despre «adevarul istoric» la care tine atît de mult ministerul. Cititi manuale de istorie scrise de unii istorici din Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Serbia. Vedeti ce spuneau despre noi. Veti afla foarte multe lucruri interesante. Din punctual lor de vedere, tot vor fi «adevaruri istorice». Mai vedeti si lucrarea renumitului istoric al scolii Analelor Marc Ferro «Cum se relateaza istoria copiilor din diferite state ale lumii»…
Veti întelege din aceste lecturi, ca istoria este o «stiinta» plina de «adevaruri stiintifice» …Ce-i drept, fiecare stat este cu adevarul propriu, ca si fiecare partid, grup etnic si cetatean.
P.S. Pedagogii sunt una din cele mai defavorizate categorii sociale. Supravietuiesc cu salarii si pensii ce umilesc demnitatea umana. Nu au unde locui. Sun nevoiti sa lucreze si pe cîmp, pentru a se hrani. Iata adevarul adevarat. Or, ME este preocupat de alte «adevaruri», ce costa 30 de arginti…