Schemele “energetice” vazute cu ochiul neînarmat
În martie-aprilie, dupa alegerea sefului statului, unele grupari oligarhice, cu acoperire politica în cadrul AIE, demareaza o serie de fraude economice, prin utilizarea pîrghiilor administrative. Explicatia este la suprafata: pericolul anticipatelor a disparut. Deci, a aparut momentul oportun pentru a-si compensa pierderile si a stoarce supraprofituri.
La începutul lunii aprilie, cinci companii au depus la ANRE cerere de crestere a pretului la produsele petroliere de 4,1 la suta. Pretul unui litru de benzina a crescut pâna la 18 lei, ca mai apoi, în cîteva zile, Petrom, dupa o serie de articole critice în mass media, temporar sa-l reduca la 17 lei 40 de bani, ceea ce oricum este o majorare. Astfel, compania mentionata a demonstrat odata în plus, ca la baza majorari au stat întelegerile de cartel. Amintim cu acest prilej, ca printre cele mai mari companii petroliere se numara Petrom (V. Plahotniuc), RomPetrol (Ion Sturza) si Parstar Petrol (Mihai Ghimpu).
La 4 aprilie, mass–media a informat opinia publica ca s-a scumpit energia electrica cu 13%. În joc a fost implicat ANRE, Ministerul Economiei si ÎS Energocom, care este intermediar între Centrala de la Cuciurgan si Red Nord. În urma acordului încheiat, profitul curat încasat de aceasta ajunge la 10 bani pe KW/h. La 19 aprilie, Companiile RED „Union Fenosa”, RED-Nord si RED Nord-Vest iarasi au solicitat ANRE cresterea tarifelor cu 12%, obtinînd cîstig de cauza.
Aici este interesanta o coincidenta. Tot la începututl lui aprilie, a explodat în centrul capitalei automobilul directorului ANRE, Nicolae Raileanu. Acest director s-a remarcat prin pozitii dure fata de afacerile la una din comaniile energetice, implicata în mai multe scheme frauduloase.
Scheme cu armament, cazinouri, si rutiere
Amintesc în acest context si de scandalul cu vinderea armamentului Armeniei, în care au fost implicate conform raportului comisiei parlamentare Ministerul Apararii si Ministerului Economiei. În joc au fost puse cîteva zeci de milioane de lei, iar comisioanele incasate se cifreaza la peste 1,5 mln. euro. Culmea e ca dupa asemenea încalcari grave, ambii ministri îsi pastreaza functiile, datorita algoritmului si acoperirii politice.
Mai recent, ministrul liberal pentru tineret si sport, emite faimosul ordin nr. 321, prin care se recunoaste ramura de sport „Poker Sportiv” pe teritoriul Republicii Moldova. Declarat sport si nu joc de noroc, proprietarii cluburilor nu achita statului suma stabilita prin lege, de 360.000 lei pentru o masa pe an. Astfel, Bugetul statului este prejudiciat anual cu apr. 50 milioane de lei.
Tot în aprilie, firmele de microbuze au solicitat majorarea la 9 lei a unei calatorii cu rutiera. Primarul a acceptat doar 5 lei. Amintim, ca directorul firmei de transport Ruta-Prim, Iurie Topala, (peste 300 unitati de transport, investitii recente de peste 800.000 euro în autobuze) e consilier municipal PL. Ministrul transporturilor e tot de acolo, fiind si amic din copilarie cu acesta. Cele 1800 rutiere municipale aduceau un venit curat patronului de 900 lei pe zi, profitul curat în acest busines, este de apr. 48 milioane lei. Dupa operarea majorarilor, venitul curat al unui proprietar de pe o rutiera va fi 1500 lei pe zi, deci, 81 milioane pe luna pentru întreg businessul. Gurile rele declara, ca summa comisionului incasat de unii functionari care asigura «ÐºÑ€Ñ‹ÑˆÐ°» afacerii, e de 10% lunar de pe fiecare ruta, deci 4.8 mln. pîna acum, si 8, 1 mln dupa majorare.
Raiderismul politic
Dar toate acestea sunt floare la ureche comparativ cu ultimele actiuni. Pe parcursul anului 2011, am asistat cu totii la retragerea subita de catre unele companii mari a conturilor de la Banca de Economii si transferul acestora spre Victoriabank, controlata de prim-vicepresedintele parlamentului. Scopul era falimentarea BEM, în care 56% actiuni apartin statului. La 22-23 martie 2012 prin ordonantele Judecatoriei Economice de Circumscriptie Chisinau, 18,54% actiuni ale Banca de Economii S.A., apartinând la acel moment Companiilor Rietel Limited si Lectom LTD, au fost transferate pe conturile a 4 firme din Federatia Rusa. De fapt, daca e sa credem unor surse cu autoritate, Banca de Economii a fost supusa unui atac de tip raider din partea papusarului, care a actionat prin intermediul firmei off-shore „Lectom”. Astfel, s-a actionat pe la spatele BNM si CNPF, care anterior blocase transferul actiunilor. Faptul producerii atacului raider, a fost confirmat la 27 aprilie si de ministrul finantelor, Veaceslav Negruta , care constata, ca atacul înca nu a fost stopat.
Concomitent, unii analisti politici declara ca Oligarhul manifesta interes fata de înca o banca… Mai simplu vorbind, asistam la preluarea fortata a activelor bancare s decapitalizarea unor institutii financiare cu capital de stat.
În aceasta afacere nu pot întelege mai multe lucruri:
- Cum e posibil, ca întreprinderile de stat sa-si tina activele si sa faca tranzactii prin intermediul unei banci private? De ce ele nu-si stocheaza capitalurile în BEM, care este o structura cu capital majoritar de stat?
- Cum în general e posibila retragerea actiunilor unei Banci de stat, iar statul priveste inert la toate aceste lucruri? Cînd în general va fi asigurata securitatea activelor economice în Republica Moldova? Oare guvernantii nu înteleg ca astfel, se compromite statul, sansele pentru dezvoltarea durabila a tarii?
- De ce majoritatea mass-media «independente» si «pluraliste» nu reflecta aceste subiecte? Sau poate nu le permit bosii?
Privatizari si reglari de conturi
Despre închiderea NIT si o posibila preluare a undei de catre postul C-3, apropiat oligarhului N1 s-a mai scris. Important aici e sa mentionez, ca astfel, se concentreaza întreg spatiul mediatic si publicitar în mîinele unui singur cartel politic, lucru ce mi se pare extrem de periculos, fiindca aceasta, mai devreme sau mai tîrziu, va duce la formarea monopolului politic al unui singur partid.
Si faptele probeaza justetea acestei afirmatii. La 18 aprilie AIE a propus eliminarea publicitatii din cinematografe. Pe de o parte, este un lucru pozitiv, fiindca protejeaza consumatorul de bombardamentul publicitar. Pe de alta parte, initiativa a parvenit de la ministrul culturii Boris Focsa, reprezentat PDM. Amintim, ca cea mai mare companie de publicitate este Casa Media, controlata de cine credeti?
Tot în aprilie aflam de o noua «schema». Într-o investigatie a ziarului „Economist” se arata ca firma „Finpar Invest”, condusa de oamenii prim-vicespeakerului, încearca sa intre ilegal în posesia celor doua insule din lacul parcului „La Izvor”, care sunt proprietate publica. Potrivit agentilor imobiliari, un ar de teren în Parcul „La Izvor” costa aproximativ 10 mii de euro. Cele doua insule pe care le vrea „Finpar Invest” au în total o suprafata de 41 de ari.
La 11 aprilie, aflam ca la Calea Ferata a Moldovei, (ocina Ministerului Transportului), s-au vândut ilegal, si la preturi derizorii 6 locomotive, o buna parte din fondurile fixe. Pierderile statului se cifreaza la 80 mln. lei!
Înca o schema interesanta, în care la bataie sunt puse cîteva sute de milioane de lei, tine de garajurile parlamentului.
Cîteva saptamîni în urma s-a început o concediere în masa a soferilor si personalului tehnic al acestora. Soferii garajului, cu care am vorbit personal, spun ca la spate ar sta acelasi individ, care doreste sa privatizeze aceste proprietati ale statului. Decizia a fost adoptata de biroul permanent al parlamnetului prin care se propune reorganizarea garajului parlamentului si, efectiv, disponibilizarea a 65 persoane din 95, iar numarul de masini va fi redus de la 61 la 33 unitati. De asemenea, vor fi operate disponibilizari în cadrul directiei de deservire a cladirilor – vor fi concediate 21 de persoane. Mai mult, în nota explicativa se mentioneaza ca a fost examinata si privatizarea bazei auto amplasate lânga resedinta parlamentului.
De fapt, este vorba despre un complex de edificii din centrul capitalei, cu mii de metri patrati, pretul carora este unul halucinant. Cu alte cuvinte, observam un fenomen periculos al decapitalizarii statului, al stoarcerii profiturilor din cetateni prin mecanisme cinice, cu implicarea unui întreg aparat de jurnalisti, juristi, consultanti politici, meniti sa asigure paravanul mediatic, juridic si politic al acestor evenimente. Iata de ce tace mass–media, Procuratura, CCCEC, si multi altii.
Vorba ceea: vorba-i de argint, dar tacerea-i de aur…