27.05.2013

Bogdan Tirdea: Bordelul din curte

Curtea Constitutionala nici odata nu a fost un exemplu al moralei civice si a constiintei juridice. in special, in 2010-2012, CC a alunecat pe terenul fragil al aranjamentelor de culise. Si daca Dumitru Pulbere reusea sa mai pastreze niste aparente nobile, care ne permiteau fie si cu anumite rezerve, sa recunoastem Curtea drept instanta suprema, odata cu venirea lui A.Tanase si completarea parchetului de judecatori in 2013 cu politicieni docili lui Plahotniuc, CC s-a compromis definitiv, transformindu-se intr-o sluga umila a unui grup politic si oligarhic
Bogdan Tirdea: Bordelul din curte

Deciziile dubioase ale curtii (2010-2012)

  1. La 5 mai 2010, Curtea a emis o hotarâre rusinoasa, permitând prin texte ambigui si contradictorii demararea referendumului de modificare a constitutiei. Hotarîrea mentionata a fost o tradare a principiilor constitutionalismului, prin care Curtea încerca sa-i ofere pe talger întreaga putere în mîinile lui Marian Lupu, adica ale papusarului.
  2. La sfîrsitul anului 2011, CC a declarat neconstitutionala legea, prin care Guvernul îsi asuma responsabilitatea fata de Parlament în perioada vacantei parlamentare. Astfel, au fost anulate amendamentele anti-raider, operate la cîteva legi, care permiteau executivului sa lupte cu atacurile raider. Dupa aceasta decizie a CC, raiderii au întreprins înca un sir de atacuri asupra unor întreprinderi profitabile: Registru (7,8 mln dolari), Regia Transport Electric (25 mln lei), tentativa deposedarii statului prin firma Norma SRL de 130 mln lei prin intermediul lui Poalelungi, finul sau Melniciuc si avocatul Berlinschii, apropiat papusarului.
  3. Curtea Constitutionala a refuzat la 8 februarie 2011 sa solutioneze problema termenului de alegere a sefului statului si nici nu a întreprins vreo masura ca Parlamentul sa execute adresa sa de a clarifica procedura prin lege organica. Practic, Curtea a permis uzurparea puterii în stat. Atunci, Parlamentul a neglijat cu obraznicie decizia Curtii din 8 februarie 2011 de a analiza în 3 luni procedura de alegere a sefului statului.
  4. În viziunea lui Victor Statchevici, scandaloasa a fost Decizia CC privind verificarea constitutionalitatii alegerilor prezidentiale din 16 decembrie 2011, precum si decizia Parlamentului privind stabilirea alegerilor repetate pentru 15 ianuarie 2012. Ambele acte normative au fost declarate ilegale. Motivatia era una ce friza absurdul: violarea  principiului votului secret. Astfel, alegerile prezidentiale repetate au devenit imposibile. AIE a mai primit cîteva luni ragaz.  Si asta în situatia, cînd Dumitru Pulbere declara în septembrie 2011, ca dupa 28 septembrie 2011 legislativul ar trebui dizolvat.
  5. CC s-a opus de mai multe ori reformei în justitie. Astfel, în iulie 2011 legislativul a votat legea privind lichidarea instantelor economice.  În februarie 2012 CC declara neconstiutionala lichidarea judecatoriilor economice, unde înflorea coruptia, schemele mafiote, se legalizau atacurile raider si preluarea proprietatilor de la businessmanii corecti, dar mai ales – de la stat. Decizia mentionata a fost dur criticata de Lupu, Filat, si alti politicieni. De fapt, decizia afecta interesele papusarului, care prin Colenco & Co. îsi rezolva interesele. Va rog sa retineti: CC cel putin de 2 ori a adoptat decizii favorabile raiderilor.
  6. La fel, curtea a declarat neconstitutionala modificarea legii cu privire la statutul judecatorului. Conform acesteea, judecatorii, din cauza carora RM a pierdut procese la CEDO, puteau sa fie sanctionati disciplinar. Astfel, judecatorilor li s-a dat frîu liber sa violeze nestingerit legislatia în vigoare.
  7. Tot curtea s-a opus la modificarea legii despre Curtea Constitutionala, prin care parlamentul interzicea Curtii sa examineze actele normative cu caracter individual (gen eliberarile din functii, etc). Deci, CC apara cu vehementa clanul mafiot din justitie.
  8. CC a executat umil ordinul AIE, cînd fostul lider AMN Serafim Urechean risca sa-si piarda fotoliul de presedinte al Curtii de Conturi. Potrivit autorilor sesizarii, Urechean nu corespundea cerintelor pentru aceasta functie. Sesizarea a fost examinata suspicios de operativ, iar decizia a fost evident în favoarea lui Urechean.  Si asta în conditiile în care în conformitate cu Legea privind Curtea de Conturi, candidatul nu poate, în ultimii doi ani, sa detina functii de raspundere, desemnarea sau alegerea în care sînt reglementate de Constitutie si legile organice. Serafim Urechean, care anterior era deputat si vice-spicher, nu putea prin definitie sa fie presedinte CC.
  9. Opozitia a acuzat CC de faptul, ca a recunoscut drept valabila alegerea sefului statului, produsa nu în 2 luni si din 2 încercari, cum prevde Constitutia, si în 1, 3 ani si din 4 încercari. Comentariile sunt de prisos.

Tanase and Co si slujba în slujba papusarului

Totusi, dupa completarea în 2013 a Curtii cu noi “juristi cu dilpoma”, fideli si absolut docili lui Plahotniuc, situatia devine critica. Curtea îsi pierde definitiv virginitatea politica, fiind utilizata pe post de femeie de strada de fiecare data, cînd papusarul si-o doreste. S-a ajuns la faza stupida si umilitoare, cînd Curtea realizeaza chiar cele mai sinistre si bolnave fantezii ale acestui individ certat rau cu legea si cu bunl simt.

  1. Decizia din 22 aprilie. A fost dur criticata de ambasadorul SUA William Moser, Dirk Schuebel. Mai multi ex-judecaîtori CC – G.Susarenco, V.Sterbet, V.Puscas, N.Osmochescu, Mircea Iuga si-au exprimat nedumerirea. Majoritatea analistilor seriosi –Vlad Socor, N.Chirtoaca, Oazu Nantoi, Viorel Ciubotaru, A.Taranu, P.Bogatu au ramas stupefiati. Au sustinut decizia doar trubadurii papusarului: Vitali Catana, Teo Cîrnat si înca cîtiva clovni.

În esenta, curtea, dorind sa execute cu orice pret ordinul papusarului, în premiera pentru istoria Moldovei,  a violat în cel mai obraznic mod cu putinta mai multe articole din constitutie si un set întreg de libertati:

  • articolul 21 „Prezumtia nevinovatiei”;
  • articolul 16 – toti cetatenii „egali în fata legii”.
  • articolul 38 -„dreptul de vot si dreptul de a fi ales”.
  • articolul 54 care spune ca „restrângerea exercitarii unor drepturi” se face în cazuri speciale „numai prin lege”, nu prin hotarîri ale curtii, bazate pe suspiciuni!
  • art. 66 referitor la imputernicirile parlamentului. j) alege si numeste persoane oficiale de stat, si Articolul 88 atributiile presedintelui – d) numeste în functii publice.

De fapt, Curtea a uzurpat dreptul parlamentului de a alege organele de conducere ale statului. Tot prin aceasta decizie aberanta, curtea-i interzice premierului Filat sa ocupe functia de premier, fiindca a condus un guvern corupt, dar recomanda presedintelui tarii sa numeasca un premier – interimar din acelasi guvern corupt! Apropo, Filat care nu are la moment nici un dosar penal, îsi pierde prin decizia curtii functia, iar ministrii cu dosare – le pastreaza.

  1. Mai departe CC se descalifica total. La 18 mai, avem decizia curtii privind interimatul functiei de premier si neconstitionalitatea demisiei lui Mihail Molodovanu, Anatol Salaru (cumatrul lui Ghimpu) si Ion Cebanu, director Moldsilva. Curtea, care anterior nu-i permite lui Filat sa detina functia, fiindca acesta chipurile, nu ar fi demis ministri corupti, îi interzice de aceasta data premierului interimar Iurie Leanca sa demita ministrii corupti. Or, cine este Salaru, Moldovanu si Cebanu cred ca este clar de la o posta.
    Deci, Curtea i-a permis lui Salaru, Lazar, Moldovanu, si altor slugi docile ale papusarului, sa fure ca în codru, lipsindu-l pe Leanca de pîrghii pentru a-i penaliza. De fapt, curtea a scuipat pe propria Hotarîre nr. 16 din 20 aprilie 2000 care stipula clar: În temeiul art. 82 alin. (2) din Constitutie, Presedintele Republicii revoca si numeste, la propunerea Primului-ministru, inclusiv a prim-ministrului interimar, pe unii membri ai Guvernului, inclusiv ai Guvernului demisionat.” Dar, era comanda papusarului.  Si sa fi îndraznit Alexandru Tanase sa n-o execute! Astfel, Curtea a lipsit premierul interimar de prerogative, fapt ce a violat principiul constitutional al asigurarii continuitatii functionalitatii puterii, chiar si în situatii imprevizibile. Si daca Guvernul interimar va primi de la BERD 300 mln euro credite, va fi aceasta o depasire a atributiilor? Si daca se întampla ceva cu unul din ministrii (boala, disparitie, moarte, neprezentare cu lunile la serviciu, sabotajul, trîndavia si lipsa de performanta) cine va exercita functiile acestuia? Si cum poate fi penalizat un ministru corupt, daca CNA, PG sunt controlate de PDM? El doar nu poate fi demis. Si daca interimatul va dura, la fel cum a durat si interimatul presedintelui (1,3 ani), ce facem cu acesti ministri? Si de ce presedintele interimar a avut aproape toate prerogativele, iar premierul interimar nu le poate avea?
  1. La 20 mai 2013  Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala revocarea din functie de catre Parlament a procurorului general, Corneliu Gurin. Sesizarea a fost depusa de ex-deputatul PCRM, Sergiu Sîrbu, care a sarit sa apere interesele papusarului. Chiar daca Gurin a fost numit prin violarea procedurii, fiind votat de 49 deputati, nu 51; chiar daca nu a lucrat nici un an în organele procuraturii (art.36 din legea despre Procuratura impune 15 ani experienta în procuratura); chiar daca a fost acuzat ca si-ar fi falsificat CV, chiar daca a fost promovat de Lupu, neglijîndu-se recomandarile comisiei de concurs, chiar daca anterior era vice-presedinte PAD, seful caruia, M.Godea este afiliat papusarului – toate aceste lucruri au fost neglijate de CC. De fapt, CC a scuipat peste demersurile comisiei parlamentare, care a invocat aceste acuzatii grave la adresa lui Gurin, recomandînd abrogarea votului din 18 aprilie. Deci, CC l-a repus pe omul papusarului în functie, pentru a-i permite acestuia mentinerea controlului politic. 
  2. La 21 mai, CC face un pas înapoi, recunoscînd interimatul functiei de spicher, si legalitatea demisiei lui Marian Lupu. Aceasta decizie a fost dictata sub presiunea PCRM, care a declarat ca în RM s-a produs uzurparea puterii de stat, cerînd rechemarea judecatorilor CC. Important însa e faptul, ca spicherul interimar a fost lipsit de prerogative: nu poate înainta candidatura unui procuror general, nu poate propune revocarea acestuia, nu poate propune vicepresedintii Legislativului si nici presedintele Curtii de Conturi. Deci, Plahotniuc s-a asigurat, ca nimeni nu-i va atinge procurorul, seful CNA, ministrii. Mai mult. CC a cerut alegerea urgenta a spicherului, care teoretic, apartine PDM. Astfel, PLDM este pus în sah…

Concluzii

Curtea Constitutionala s-a compromis definitiv. Ea a sustinut de mai multe ori prin deciziile sale raiderii (respingerea anularii instantelor economice, respingerea unor legi antiraider). Tot CC s-a opus cu vehenemta reformei justitiei. La fel, Curtea a interpretat abuziv legislatia, oferind nemotivat functii unor indivizi, care nu corespundeau criteriilor. Si tot curtea a executat docil ordinele AIE, degradînd pîna la faza subordonarii totale fata de papusar.

Deci, CC nu mai este o institutie de drept.

Ea a iesit total din cîmpul constitutional, a violat mai multe drepturi constitutionale, fapt incompatibil cu atributiile acestei institutii. Tot CC a distrus majoritatea parlamentara creata, a paralizat guvernul si parlamentul, a permis unor oligarhi mentinerea controlului asupra institutiilor statului.

Respectiv, aceasta Curte trebuie dizolvata. Judecatorii trebuiesc substituiti în mod urgent. CC trebuie, asa cum spune si Victor Puscas, reformata din temelie. Pe urma ar putea fi prea tîrziu.

P.S. Azi, CC a respins cererea lui Sîrbu privind revenirea CNA în subordinea parlamentului. Acces de obiectivitate si corectitudine? Ba bine ca nu! Cred ca votul de maine din parlament i-a trezit un pic.  Si oricum, CC trebuie sa fie demisa…