Modificarea constitutiei prin lege organica: un experiment periculosConstientizand faptul ca Marian Lupu nici in formula AIE-2 nu are sanse reale sa obtina functia de presedinte, deoarece-i lipsesc doua voturi, PD si-a convins partenerii de alianta sa amane procedura de alegere a sefului statului.
Motivul enuntat se baza pe faptul, ca in Constitutie se stipuleaza (art.90(4), ca in timp de doua luni dupa ce a intervenit vacanta functiei de presedinte, deputatii sunt obligati sa demareze procesul de alegere a sefului statului. Constitutia, insa, nu ofera raspuns la intrebarea, ce se intampla dupa ce expira interimatul functiei?
Respectiv, nu este clar, de unde se ia in calcul „termenul de doua luni”: din 2009, cand V.Voronin si-a dat demisia si alegerile presedintelui au esuat, sau din noiembrie 2010, cand s-a format un nou legislativ si interimarul Ghimpu si-a incetat exercitarea mandatului?
Acest tertip juridic, elaborat in oficiile hotelului Codru, permite PD sa detina interimatul un timp „nedefinit”, dar nu si infinit. Opozitia a propus eliminarea acestei lacune juridice din constitutie, dar a primit refuz. PLDM nu dorea sa compromita „unitatea Aliantei”, iar PL si PD faceau joc comun. Atunci, PCRM s-a adresat Curtii Constitutionale sa defineasca clar, cand trebuie demarata procedura alegerii sefului statului?
La 8 februarie 2011, CC si-a expus pozitia. De fapt, Curtea s-a eschivat sa dea un raspuns clar, zicand ca problema ramane la discretia parlamentului, care totusi, trebuie in 3 luni sa solutioneze problema. Adica, la 8 mai. Astazi deja e 14 septembrie, iar procedura alegerii presedintelui nici macar nu a demarat! Cu alte cuvinte, parlamentul a incalcat decizia Curtii Constitutionale, prelungind in mod abuziv interimatul lui Marian Lupu.
In situatia creata, domnul papusar si consultantii sai cautau desperati noi formule „juridice” pentru al alege pe Lupu presedinte, chiar daca acesta efectiv nu avea voturile necesare pentru ocuparea functiei supreme in stat.
Si formula a fost gasita.La 6 aprilie 2011, AIE lanseaza o noua escrocherie juridica, cerand Curtii sa-si expuna opinia privind posibilitatea modificarii constitutiei prin lege organica. PLDM, pentru a nu pierde din imagine in ajunul campaniei electorale, e nevoit sa sustina aceasta initiativa aberanta, fapt ce oricum, nu-i face fata.
Argumentul Aliantei se baza pe faptul, ca avem o situatie exceptionala de alegeri permanente, si e nevoie ca aceasta stare anormala, sa fie depasita prin instrumente juridice. Totodata, adresarea a servit drept argument in plus, pentru a amana procedura alegerii sefului statului inca pe 6 luni. Curtea, la randul sau, iarasi a incercat sa se eschiveze, adresandu-se Comisiei de la Venetia.
La 4 iulie, Comisia de la Venetia a oferit un raspuns foarte clar. (Aviz â„– 627/2011, 4 iulie 2011). in opinia magistratilor, parlamentul poate fi dizolvat ori de cate ori va fi necesar, daca nu au fost intrunite conditiile mentinerii acestuia (spre exemplu, nu s-a ales presedintele). Deci, argumentul „starii exceptionale” nu a impresionat Comisia. in al doilea rand, prin lege organica, poate fi dezvoltata doar procedura de alegere a sefului statului, nu si mecanismul. Or, procedura se refera la data inregistrarii candidatilor, numarul tururilor prezidentiale, etc [1].
Mecanismul – se refera la numarul de voturi, care este prescris in constitutie, in cazul nostru -61. Comisia a mai recomandat inaintarea unei candidaturi de compromis la functia de presedinte [2]. Deci, Comisia, a opinat, ca e nevoie de gasit consensul politic, fara utilizarea ingineriilor juridice dubioase. Totodata, comisia a reiterat o teza care este evidenta: Curtea Constitutionala din RM este organul juridic suprem, care interpreteaza constitutia tarii.
Este evident un singur lucru: Comisia de la Venetia nu ne poate impune propriile solutii. Propunerile acestei comisii au titlu de recomandare. si recomandarea a fost stipulata clar: nu puteti modifica constitutia prin lege organica. Dar, si aceasta recomandare a Comisiei a fost neglijata, fiind interpretata ca unda verde pentru Curte, sa-si dea verdictul.
Sa fie clar –daca mergem contra Comisiei de la Venetia, aceasta nu se va expune public. Pur si simplu, actiunea va insemna ca R. Moldova a procedat contrar practicilor si normelor europene. Mai simplu spus, initiativa va fi perceputa ca un demers anti-european prin esenta. Indiferent de argumentele unor politicieni…
Judecatorii Curtii Constitutionale, cand au auzit de initiativa modificarii Constitutiei prin lege organica, si-au pus mainile in cap, fiind constienti, ca risca sa se discrediteze daca adopta formula convenabila PD-PL.
tinem sa mentionam, ca in februarie 2011, reprezentantii partidelor politice parlamentare de la Chisinau au vizitat Institutul de Drept Constitutional din RFG, pentru a se consulta pe problema reformei constitutionale. Raspunsul juristilor germani a fost unul cat se poate de explicit. Modificarea constitutiei prin lege organica a fost calificata de ei drept o „revolutie constitutionala”, adica, o modificare violenta, prin incalcarea grava a normelor legale. Unii judecatori ai Curtii Constitutionale din RM, prezenti la intrunire, au fost de acord, ca formula de a modifica Constitutia prin lege organica este un absurd. Astazi, insa, unii din ei ar putea sa-si modifice opinia, sub presiunea unor argumente greu de combatut. Spre exemplu, argumentul € sau argumentul $…
Daca ramanem insa in zona campului juridic, atunci argumentul de ce prin lege organica nu putem modifica constitutia e simplu. Constitutia RM prin art. 72, stipuleaza, ca exista 3 tipuri de legi: constitutionale, organice, ordinare. Prin art.72(2) se spune explicit: Legile constitutionale sunt cele de revizuire a constitutiei – atat.
Legile organice art.72(3) reglementeaza: sistemul electoral, organizarea referendumului, functionarea parlamentului, guvernului, a administratiei publice locale, invatamantul, cultele religioase, etc. Deci, legile organice nu ofera posibilitatea modificarii constitutiei, pentru aceasta fiind prevazute legile constitutionale, care solicita 67 voturi.
Mai mult, Avizul Comisiei de la Venetia, punctul 34, stipuleaza foarte clar, ca in topul legilor, cele constitutionale sunt superioare, cele organice, inferioare, si nu le pot contrazice pe primele. Deci, o lege cu statut superior, potrivit aceleiasi comisii, nu poate fi substituita prin una de rang inferior. Pentru conformitate, citatul il gasiti in subsol in l.franceza [3] si l.englezea [4].
La 5 septembrie, presedintele Curtii Constitutionale, a declarat, ca AIE doi ani incalca Constitutia, prin nealegerea sefului statului. “A incalcat in 2009 si a incalcat-o si in decembrie 2010 si o incalca pana in prezent. Pentru ca pe ordinea de zi a Parlamentului, pana in prezent, nu este pusa problema de alegere a sefului statului asa cum prevede Constitutia…”
Triumful haosuluiAstazi, Constitutia adoptata in 1994, in pofida unor articole lapidare si contradictii minuscule, este o expresie a unei ordini de drept, care asigura volens-nolens stabilitatea politica si sociala. in cazul unei decizii pozitive a Curtii, acestea vor fi periclitate. Se vor forma precedente periculoase, care vor zgudui intreg edificiul social si politic. Unele partide vor utiliza precedentul, pentru a impune modificarea mai multor clauze constitutionale, chiar fundamentale pentru stat. Astfel PL, spre exemplu, deja azi propune de modificat Art.10 – (unitatea poporului si dreptul la autodeterminare), Art.11 (statutul de neutralitate), 13 (denumirea limbii), art. 73 (dreptul la initiativa legislativa pentru Gagauzia), art.111 (Unitatea teritoriala autonoma Gagauzia). Nu ne va mira, daca vor fi propuneri, in legatura cu presiunile din partea UE de a adopta legea privind nediscriminarea homosexualilor, sa fie modificat art. 48 din Constitutie, care stipuleaza, ca „familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie”. Amintim, ca astazi, acest articol nu permite legalizarea acestor casatorii.
Imaginati-va o situatie reala unde in fiecare an avem alegeri parlamentare, si fiecare coalitie noua schimba denumirea limbii si a tarii, a formei de guvernare, a neutralitatii, a simbolurilor statului, si mai nu stiu inca ce? Unde vom ajunge? Apoi amendamentele facute in graba, pur si simplu vor distruge functionalitatea institutiilor statului, mai ales cu unii ,,specialisti-juristi” de la noi…
tinand cont ca pragul de participare la referendumurile constitutionale a fost redus dramatic, va fi usor de pus in discutie si subiectul independentei tarii, excluzandu-se confirmarea acestuia prin 2/3 din deputati.
Toate acestea vor arunca Republica Moldova in prapastia unor confruntari politice interminabile. Confruntari, din care vor profita doar oligarhii ce-si doresc un presedinte ilegal, nelegitim, deci, docil si santajabil, pentru a acapara definitiv intreaga putere in stat. Iar mercenarii acestora ne vor ranji in fata, zicand ca si in cazul acapararii bancilor: Dom’le, totul e Ok, nu va isterizati…
Referinte[1]. 41. La Commission de Venise estime que :· l’article 78.5 autorise des dissolutions successives du Parlement si celui-ci se révèleincapable d’élire le nouveau chef de l’Etat ;· il est possible et même souhaitable, pour faciliter l’élection effective du nouveauPrésident, de clarifier certains aspects de la procédure d’élection au moyen d’une loi organique.
[2] 42. En ce qui concerne le critère de fond qui exige une majorité de trois cinquièmes lors de la nouvelle élection présidentielle organisée après la dissolution du Parlement due à son incapacité d’élire le Président, la Commission est d’avis que la solution la plus appropriée est de modifier expressément les dispositions constitutionnelles pertinentes, conformément aux dispositions du Titre VI de la Constitution, ou de trouver un compromis politique au sein du Parlement au sujet d’un candidat présidentiel. La Commission de Venise peut soutenir l’une ou l’autre de ces solutions.
[3] Il convient par ailleurs de rappeler qu’en vertu de la Constitution, les lois organiques sont adoptées « à la majorité des voix des députés élus après deux lectures au moins » (article 74.1). Dans la hiérarchie des normes, ces lois se situent en dessous de la Constitution et ne peuvent être contraires à cette dernière. Par conséquent, une loi organique ne devrait en principe pas pouvoir déroger au critère de la majorité de trois cinquièmes requise pour élire le Président. La solution la plus adaptée pour modifier la majorité requise consiste à adopter une modification constitutionnelle conformément à la procédure prévue par la Constitution ellemême.
[4] in l.engleza fraza suna astfel:„It should also be recalled that pursuant to the Constitution, organic laws are passed “by majority vote based on at least two ballots” (Article 74§1). In the hierarchy of norms, organic laws stand below the Constitution and may not contradict it. Therefore, in principle, an organic law should not be allowed to deviate from the three-fifths majority requirement for the elections of the President. The most appropriate way for introducing reforms concerning the majority required for the election of the President is through a constitutional amendment, adopted in conformity with the procedure provided for by the Constitution itself”.
SURSA: Blogul lui Bogdan Tirdea