Este cunoscut faptul, ca societatea civila reprezinta un set de organizatii neguvernamentale, non-politice, nestatale, care reprezinta interesele particulare ale cetatenilor. Traditional, in special in spatiul anglo-saxon, unde fenomenul a primit o evolutie dinamica, societatea civila era în opozitie fata de guvernare, monitoriza activ statul, pentru a nu-i permite alunecarea spre autoritarism, violarea drepturilor omului. Desigur, acest lucru nu impiedica colaborarea societatii civile cu statul, prin parteneriate eficiente, ba chiar transferul unor prerogative si servicii ale statului in folosul societatii civile (îngrijirea de batrîni, recuperarea persoanelor cu handicap, prestarea unor servicii ecologice si sociale).
În Republica Moldova, odata cu schimbarea formatului puterii, societatea civila, practic, a disparut. Nu mai observam critici la adresa puterii, rapoarte obiective, monitorizari curajoase. Institutiile societatii civile, cu mici exceptii, se întrec in lauda guvernarii, în atacuri si critici, de cele mai dese ori gratuite, la adresa opozitiei, în “monitorizari”, care echivaleaza cu lauda impertinenta a succeselor guvernarii. Nu zic, e bine cînd sunt laudate succesele reale. Dar cînd aceste succese sunt imaginare, aici apar, desigur întrebari legate de aspectul moral al problemei.
S-a ajuns pîna la faza, cînd institutii specializate pe analiza economica vorbesc despre cresteri economice sesizabile, fara a analiza, structura fragila a acestora, bazata pe consum si transferuri valutare de peste hotare. Adica, fara a recunoaste faptul evident pentru toti, ca paradigma cresterii economice a ramas aceeasi, ca si în 2000-2008. Astfel, la cetateni apar asteptari false, si evident, critici dure la adresa guvernarii. E si normal. Daca avem o crestere a exporturilor cu peste 50%, si o crestere economica de 7%, de ce sunt înghetate majorarile de salarii, burse, si pensii? De ce scad colectarile de impozite? De ce nu creste sesizabil numarul locurilor de munca?
Diverse institutii de cercetare monitorizeaza campania electorala, depistînd cele mai multe “persoane dubioase” în listele cui credeti? Dar cine are cele mai numeroase fraude financiare în timpul campaniei electorale? Cum, nu va-ti priceput, sau nu credeti? Pai, o intreaga coalitie “civica” o spune…
Bine, dar simbolica carui partid trebuie interzisa cu trei luni inainte de campania electorala? Aici nu aveti dreptul de a reprosa, ca in statele UE, in Ucraina, Rusia, China, etc, avem partide cu aceeasi denumire si simbolica. De a dreptul ridicol e faptul, ca acest lucru îl spune un grup de cercetatori, care mai tirziu, se regasesc pe listele partidelor aliantei, sau decorati cu ordinul republicii si functii! Amintim, ca CEDO a impus unele state din Europa de Est, sa permita restabilirea partidelor comuniste…Ne place sau nu, dar asta e regula democratiei, si a Uniunii Europene, care presupune pluralism si dreptul la libera exprimare a opiniei. Chiar daca aceasta opinie nu ne place si ne deranjeaza. Si daca unii lideri politici si de ONG propun asemenea lucruri evident antidemocratice si antieuropene, atunci, prin ce se deosebesc ei de “totalitarul” PCRM, care propunea în 2002-2003 interzicerea PPCD?
Cum trebuie modificata constitutia, si in folosul cui? Raspunsul ni-l ofera anumiti juristi, pe care apoi ii vedem pe listele PL! Care e denumirea corecta a poporului, si ce istorie trebuie studiata în scoli ? Aici raspunsul e oferit de savantii de la Academia de Stiinte. Acea Academie, pe care liberalii, în semn de recunostinta pentru multiplele recomandari cum de zdrobit opozitia, au propus in 2011 s-o desfiinteze!
Atunci cînd in 2006-2008, PRO-TV si Euro-TV (iar anterior ziarul Timpul si altii) au avut probleme cu guvernarea comunista, asociatiile jurnalistice, ONG au ridicat un scandal de te lua groaza. Si aveau dreptate. Cînd însa aceleasi probleme le-a intîmpinat media afiliata opozitiei, dar si altele, toti au luat apa în gura. De ce oare? Raspunsul e simplu. În 2009 -2010 multi jurnalisti au primit de la Mihai Ghimpu ordinul Republicii! Doar Dumitru Ciubasenco a refuzat ordinul. Ceilalti l-au luat, stînd în rind si dupa altele. Cum vreti, ca în aceasta situatie ei sa devina “a patra putere”, obiectiva, corecta, angajata în folosul comunitatii? Mai mult ca atît. Mass-media “democratica” s-a angajat în adevarate campanii de hartuire mediatica a lui Ion Muruianu, pe motiv ca i-ar fi facut pe jurnalisti “cîini turbati”. Pai, nu-i un compliment, de fapt?! Ori vor sa fie cîini cuminti?
Nu zic ca este sfînt, fiindca personal l-am criticat pentru mai multe deciziii judecatoresti dubioase. Problema e în altceva. Abia în 2011 s-a aflat, ca hartuirea lui Muruianu s-a produs nu pentru ca ar fi corupt, ci pentru ca functia de presedinte CSJ i-a revenit prin algoritm PL. De aceea a si demarat aceasta campanie, pe cît de murdara, pe atît si de rusinoasa.
Amintim, ca în SUA, exista un post de televiziune, numit FOX. Acesta e afiliat republicanilor, si produce critici atît de dure in adresa democratilor si personal a lui Barack Obama, ca ti se ridica parul în cap. Adesea aceste critici sunt de-a dreptul manipulative, murdare, ba chiar de-a dreptul dubioase sub aspectul raportarii la adevar. Dar FOX-TV exista bine-merci, si nimanui nu-i vine in cap ideea de a-l interzice.
Absorbtia societatii civile de catre sistemul politic
Un fenomen interesant e si faptul angajarii mai multor experti din societatea civila in folosul guvernarii si a partidelor politice. Practic, în ultimii 2 ani am observat u fenomen al “absorbtiei” societatii civile de catre societatea politica, ba chiar o subordonare totala a acesteea.
Vom da doar cîteva nume si cazuri mai notorii, ele fiind însa mult mai multe. Astfel, Igor Munteanu (director IDIS Viitorul) a devenit ambasador SUA, propulsat de PL. Veaceslav Ionita (IDIS Viitorul) – presedinte de comisie parlamentara (PLDM). Victor Popa (jurist, IDIS Viitorul) – presedinte de comisie parlamentara (PL). Veaceslav Chivriga (IDIS Viitorul) – a devenit recent membru PAD.
Lista poate fi continuata la infinit:
- Victor Parlicov (IDIS Viitorul) – a devenit director ANRE (PL).
- Andrei Popov (presedinte APE) – vice-ministru de externe (PD).
- Victor Chirila (APE) – consilierul premierului.
- Valeriu Saharneanu (presedintele Uniunii Jurnalistilor) – deputat PL.
- Ion Hadîrca (Uniunea Scriitorilor) – deputat PL.
- Stela Mocanu (IRI) – Centrul de guvernare electronica.
- Vadim Pistrinciuc (Contact) – consilier al premierului.
- Stefan Urîtu (presedintele Comitetului Helsinki) – azi este vicepresedintele CEC (PL.)
- Teo Cîrnat (Comitetul Helsinki) este si consilier municipal PL.
- Mihai Godea (director “Contact”) – vice-presedinte PLDM, azi presedinte PAD.
- Mihai Cimpoi (presedintele Uniunii Scriitorilor) – a devenit deputat pe listele AMN.
- Oazu Nantoi (IPP) – deputat în 2010 pe listele PD.
- Fiodor Ghelici (presedintele asociatiei “Moldova Mea”) – deputat pe listele PLDM.
Deci, unele ONG s-au transformat în institutii semipolitice, ce aprovizioneaza guvernarea cu cadre si consulting, asigurindu-i promovarea si legitimarea necesara, atît pe interior, cît si pe exterior. Partea proasta consta în faprtul, ca necatînd la aceste aspecte discutabile, ele continua sa se prezinte drept centre de analize “independente”, “impartiale”, care deservesc interesul comunitatii, si nu pe cel al clasei politice!
Unele cazuri au devenit de a dreptul spectaculoase. Spre exemplu, rectorii, care sunt asociati si în Asociatia rectorilor, au intrat in corpore în rîndurile PLDM! Practic, toate partidele au propriile institute, fundatii, asociatii de primari, juristi, femei, businesmani, pedagogi si chiar medici! Multe asociatii obstesti sunt vînate în sensul real al cuvîntului de catre liderii politici, pentru a le oferi credibilitate si suport electoral. Foarte des sunt utilizate presiunile, banii, iar uneori chiar si santajul.
Marele esec al societatii civile
Desigur, implicarea societatii civile în activitatea politica este benefica. În modul ideal, aceasta aduce noi modele de gîndire politica, un nivel mai înalt de expertiza si competenta, un grad mai avansat de moralitate. Cel putin, asa ar trebui sa fie.
Din pacate, la noi, lucrurile, cu unele exceptii placute, au evoluat dramatic. Unii lideri ai societatii civile, declarau cu ferocitate unele lucruri cînd erau în sectorul asociativ. Ajunsi însa în piramida puterii, au început sa faca exact inversul. Cred ca toti tin minte, cum V.Parlicov critica vehement sistemul energetic din capitala, aducînd si “cercetari riguroase”, menite sa demonstreze ca preturile la agentul termic, la energia electrica, sunt exagerate si ar trebui coborîte. Aluzia se facea la anumite interese corporative, care sustrag supraprofituri dubioase. Devenind director ANRE, acesta în loc sa coboare facturile, le-a dublat, fiind plus la toate si nemultumit, ca îsi ridica un salariu doar de 44.000 lei, si nu 50.000, ca predecesorul sau. Veaceslav Ionita era adesea surprins prin rationamente despre necesitatea liberalizarii economice, reducerii impozitelor, amenzilor… Azi, Ionita prefera sa evite aceste discursuri. Corina Fusu lupta vehement pentru liberalizarea televeziunii Moldova 1. Azi ea tot mai lupta pentru “liberalizarea” acestui post de televiziune. Constatam cu mîndrie, ca EURO-TV, ALT-TV, Vocea Basarabiei, deja au fost “liberalizate” cu succes. În consecinta La EURO-TV si ALT-TV sunt admisi doar indivizii afiliati cartelului politic PD-PL… Si nimeni nu critica aceste posturi…
Anumiti reprezentanti ai societatii civile au fost inclusi în scandaluri de coruptie, altii au fost surprinsi în actiuni si declaratii dubioase, care au adus prejudicii de imagine Republicii Moldova. Ajunsi la guvernare, mai multi fii ai capitanului Grant au demonstrat performante cel putin discutabile, desi au fost si multe exceptii. Altii si-au tradat liderii de partid, facînd si declaratii incendiare, care în timp, nu s-au confirmat.
Multi membri ai societatii civile nu au putut rezista regulilor politice dure si amorale, parasind sfera politica (Mihai Cimpoi, Oazu Nantoi, Fiodor Ghelici, Dmitrii Ciubasenco).
În consecinta, societatea civila, care si-a pierdut multi reprezentanti notorii, a devenit mai slaba, mai putin eficienta, si chiar obedienta fata de putere, invocînd argumente de a dreptul ridicole (gen, ca acum avem democratizare reala, curs european, reforme structurale veritabile, etc). Despre ce reforme europene poate fi vorba, în conditiile cînd guvernul e sabotat, justitia este subordonata papusarului, asa si nu este clar. Nu pot aici sa nu-i dau dreptate lui Teo Cîrnat, care la una din emisiunile de la Publika, declara ca societatea civila autentica nu are dreptul sa se gudure în fata puterii…
Un sir de ONG, dupa plecarea liderilor sai în structurile puterii, au devenit aproape invizibile, desi anterior faceau conferinte, mese rotunde, proiecte nationale cu impact. Liderii politici îsi bat joc de societatea civila, fiindu-le în cot de opinia acesteia. Exemplu clasic este respingerea obraznica de catre Mihai Ghimpu a candidaturii lui Oazu Nantoi la functia de presedinte.
Respectiv, este greu de spus, daca liderii societatii civile, prin intrarea în sistemul politic, au contribuit realmente la îmbunatatirea acestuia, sau din contra, au subminat societatea civila, lipsind puterea de un controlor, ce sta permanent de veghe. Una e clar – cînd societatea civila se contopeste într-un extaz de euforie cu puterea, riscam sa revigoram demersurile totalitare. Explicatia e simpla – dispare ultimul critic si deci, ultima bariera în fata Leviafanului totalitar…
SURSA: Blogul lui Bogdan Tirdea