La modul practic, orice pas pe care-l vor face liderii AIE, îi compromite.
Daca îl vor accepta pe Vlad Filat la funcÈ›ia de premier, va apare întrebarea fireasca: dar de ce atunci l-aÈ›i demis? În acelaÈ™i timp, desemnarea lui Filat la funcÈ›ia de premier înseamna a recunoaÈ™te ca s-a greÈ™it cînd acesta a fost debarcat. Respectiv, aceasta va consolida autoritatea È™i ratingul lui Filat, care va fi perceput de opinia publica ca omul care a cîÈ™tigat partida. Cel puÈ›in formal.
Dar È™i Filat nu are prea multe motive de bucurie, fiindca la modul real, chiar È™i fiind desemnat premier, ar putea fi marele perdant. Blocajele se vor pastra, pîrghiile vor fi limitate, reforma va trena, criza economica se va aprofunda. Și toate acuzaÈ›iile vor fi la adresa sa.
Daca nu-l vor propune pe Filat, vom avea anticipate, fiindca AIE nu are voturi pentru a desemna alt premier, iar cei din PLDM nu sunt atît de naivi sa propuna alta candidatura. Daca totuÈ™i verzii vor accepta alt candidat la premier, atunci tacit, vor recunoaÈ™te acuzaÈ›iile aduse la adresa lui Filat È™i a PLDM, respectiv, îÈ™i vor distruge liderul, partidul, È™i perspectivele electorale.
Totodata, alianÈ›a, refuzîndu-l pe Filat, îÈ™i va pierde vizibil din legitimitate (suport popular), fiindca acesta este perceput ca lider al AIE, avînd 3 ani consecutiv cea mai mare încredere în stat, care involuntar, o proiecteaza È™i asupra guvernului, È™i a guvernarii alianÈ›ei în general. Apoi, daca AlianÈ›a recunoaÈ™te, ca Filat, care are cel mai mare rating (18%), este un lider prost, cine este atunci Lupu, ratingul caruia este de 2 ori mai mic (8%), sau Ghimpu, ratingul caruia este de aproximativ 8 ori mai mic (2,5%)? Volens-nolens, demisia lui Filat va conduce inevitabil la prabuÈ™irea de imagine, dar È™i a ratingului liderilor PL È™i PD, fiindca va compromite întreaga alianÈ›a, care se È›ine graÈ›ie executivului, È™i în special, al MAEIE.
În plus, daca Filat nu va fi susÈ›inut, nu putem exclude faptul demisiei lui Lupu de catre verzi È™i PCRM, È™i revenirea la varianta ZERO, atît de draga pîna nu demult democraÈ›ilor. Cel puÈ›in, acest pas al PLDM nu ar fi total lipsit de sens, È™i-i va pune pe toÈ›i în poziÈ›ii egale. Dar, în aÈ™a situaÈ›ie, se deschid porÈ›ile pentru orice alianÈ›e. Nu putem exclude total nici harbuzuul,nici ridichea.
Daca AIE va propune aceiaÈ™i miniÈ™tri în noul guvern, vor recunoaÈ™te implicit, ca guvernul nu era chiar aÈ™a de prost, È™i ca demisia a fost o simpla rafuiala contra lui Filat, în urma careia a fost distrusa întreaga alianÈ›a. Daca vor numi alÈ›i miniÈ™trii, vor recunoaÈ™te ca proprii miniÈ™trii au fost incompetenÈ›i. TotuÈ™i, pastrarea miniÈ™trilor va avea acelaÈ™i randament de implementare a unor programe europene, adica de 25-30%.
Nici guvernul tehnocrat nu este o soluÈ›ie inspirata. Daca AIE va merge pe ideea promovata de papuÈ™ar a unui guvern tehnocrat, aceasta va echivala cu recunoaÈ™terea publica, ca PLDM, PDM, È™i PL nu au cadre profesioniste, sunt lipsite de personalitaÈ›i de valoare, pe care sunt nevoite sa le caute în exterior. În consecinÈ›a, va apare întrebarea fireasca: ce mai cauta aceste partide la guvernare, daca nu au nici oameni È™i nici soluÈ›ii pentru a scoate È›ara din criza? De fapt, ideea unui guvern tehnocrat este aberanÈ›a din start, È™i va duce la dispariÈ›ia liderilor AIE È™i a partidelor AIE. Adica, 3 partide È™i 3 lideri vin la putere, dar o cedeaza altor lideri È™i indivizi, care nu fac parte din propriile partide…Este o inepÈ›ie totala. E limpede, ca «tehnocraÈ›ii», dupa ce îÈ™i vor îndeplini misiunea, ar putea uÈ™or migra spre opoziÈ›ie, fiindca nu vor avea nici un angajament faÈ›a de partidele AIE. Unicul precedent în istoria RM, care ar putea oarecum fi considerat ca tehnocrat, se refera la guvernele conduse de Tarlev È™i Greceanîi. Dar È™i aici mulÈ›i miniÈ™tri erau membri de partid. CeilalÈ›i, dupa 2009, È™i-au format propriile partide. Ma refer aici la Andrei Stratan, Vasile Tarlev, Vladimir Turcan, Zinaida Greceanîi È™i Igor Dodon. Important este de înÈ›eles ca, chiar daca guvernul comunist avea tehnocraÈ›i, preÈ™edintele È›arii V.Voronin era È™i liderul PCRM, concentrînd toate resursele, deciziile, si autoritatea. Tot el îÈ™i asuma laurii È™i efectele guvernarii, chiar daca munca de baza o faceau «tehnocraÈ›ii». Nici un premier nu adopta nicio decizie fara voinÈ›a lui Voronin.O buna parte din «tehnocraÈ›ii» guvernelor PCRM mai tîrziu, s-au dovedit a fi loiali papuÈ™arului.Accidental sau nu, dar mulÈ›i tehnocraÈ›i, numele carora a fost vehiculat pîna acum la funcÈ›ia de premier, sunt direct conectaÈ›i la papuÈ™ar.Totodata, în vorbe pledînd pentru un guvern depolitizat È™i tehnocrat, PD È™i PL, culmea ironiei, nu doresc depolitizarea justiÈ›iei È™i a organelor de control (CNA, SIS, PG, CCA, CEC, Curtea de Conturi). AceÈ™ti indivizi arunca praf în ochii opiniei publice, cramponîndu-se cu dinÈ›ii de funcÈ›ii È™i pîrghii. AÈ™adar, guvernul tehnocrat este o cacealma, utilizata de Plahotniuc pentru a concentra toate resursele în stat, È™i a slabi PLDM.
Despre sensul negocierilor lipsite de sens
Am mai scris anterior, ca negocierile actuale dintre componentele fostei AIE sunt total lipsite de sens È™i discernamînt.
Astfel, ce sens are, dupa ce ai distrus AIE, sa negociezi un alt AIE?
Ce sens are, dupa ce ai deconspirat mafia de la guvernare, sa te așezi cu ea la negocieri?
Cum poÈ›i renegocia «principiile È™i valorile», vorba unui deputat liberal, dupa ce ai compromis toate principiile È™i valorile? Și de cînd valorile se negociaza?
PLDM, dupa cîte se pare, È™i-ar dori un nou acord, în care Consiliul AlianÈ›ei sa aiba un caracter consultativ,fara decizii imperative pentru executiv È™i preÈ™edinÈ›ie. Or, PD tocmai pentru aceasta È™i a creat acest consiliu, ca È™i prezidiumul guvernului, ca sa È›ina guvernul È™i preÈ™edinÈ›ia în suspans.Vor refuza ei la acest mecanism de blocaj? Cred ca la paÈ™tele cailor.Deci, orice nou tratat AIEva fi tot atît de criminal, daca nu È™i mai anapoda, decît cel anterior.Unicul lucru, care îl mai pot negocia liderii AlianÈ›ei, este – cum sa ne mai fure. Totodata, presupun ca AIE -3 va fi È™i mai nefuncÈ›ionala, È™i mai ineficienta, decît AIE-2.
Aliansu, «reforma» È™i integrarea în UE
Astazi, susÈ›inatorii AIE afirma ca doar AlianÈ›a ne poate aduce în UE, fiindca este o structura reformista. Dar acesteargumente nu rezista criticii.
Cum AIE are de gînd sa reformeze È™i sa depolitizeze Procuratura Generala È™i JustiÈ›ia? În situaÈ›ia în care Mihai Ghimpu, liderul PL, cere cu impertinenÈ›a funcÈ›ia de procuror? Iar PD în acelaÈ™i timp îÈ™i face o comisie controlata pentru concursul la aceasta funcÈ›ie? Ce È™anse exista sa faci reforma justiÈ›iei, cu un individ care a subjugat întreaga justiÈ›ie?Și atunci, cum poÈ›i aduce È›ara în UE, fara a reforma justiÈ›ia, daca anume reformarea acesteia este cerinÈ›a cheie a europenilor? Devine evident, ca integrarea europeana estedoar un cliÈ™eu, un paravan, în spatele caruia, unii lideri AIE îÈ™i satisfac mendrele, fara a face progrese vizibile în modernizarea È›arii.
Ma întreb È™i va întreb: Cum poÈ›i merge în UE cu cei, care neglijeaza recomandarile celui mai prestigios forum juridic al UE –Comisiei de la VeneÈ›ia? Sau invers, sa faci acÈ›iuni contrare cerinÈ›elor europene. Spre exemplu, europenii au cerut în 2005 ca PCRM sa introduca funcÈ›ia de preÈ™edinte CMC, care ipotetic, trebuia sa revina opoziÈ›iei liberale. Dupa ce comuniÈ™tii au luat în 2011 majoritatea în CMC, alianÈ›a a anulat aceasta funcÈ›ie. Normal? Sigur ca da. Și principalul în plina concordanÈ›a cu standardele UE.
Vorbind despre acces la educaÈ›ie, AIE a închis peste57 de È™coli. Vorbind despre medicina calitativa, comaseaza spitale, reduce numarul de medici. Vorbind despre necesitatea reformelor structurale în economie, nu a facut nicio reforma în 3 ani în acest sector. În urma luptei cu criminalitatea, crimele au crescut cu 30% în 2010-2011 È™i continua sa creasca. În 2013, am ajuns sa vedem cum criminalii fura deja È™i sectoarele de poliÈ›ie. Un sector la Buiucani a fost pradat de doua ori! Pai daca se prada poliÈ›ia, ce fac ei cu cetaÈ›enii simpli?
Daca acestea sunt reforme, pai, mai bine fara ele. De fapt, AlianÈ›a, a inversat lucrurile, utlizînd eufemisme. Cuvîntul «dezmaÈ›» ei l-au substituit prin «reforma».
Ca È™i pe mulÈ›i cetaÈ›eni ai acestei È›ari, ma ia groaza, cînd ma gîndesc, ce «reforme»/hoÈ›iimai planifica AIE, la ce dezmaÈ› sa ne mai aÈ™teptam de la aceÈ™ti lideri rupÈ›i definitiv de realitate?
Poate la reforme gen CNA, în fruntea caruia în urma unui concurs «dur È™i imparÈ›ial» a nimerit, «prin minune» tot Viorel Chetraru, care de 3 ani conduce instituÈ›ia? Iar alaturi de Chetraru, funcÈ›iile È™i-au pastrat practic toÈ›i È™efii acestei instituÈ›ii. Printre altele, dupa «reforma» CNA a devenit atît de agresiv È™i represiv, ca CCCECde petimpul lui Voronin incepe sa-mi para mostra a corectitudinii È™i grijii faÈ›a de oameni.
Sau ca la Comisia pentru Integritate, membrii careea sunt ei înÈ™iÈ™i lipsiÈ›i de integritate, iar preÈ™edintele acesteea, care la modul normal ar trebui sa demaÈ™te fara mila averile funcÈ›ionarilor corupÈ›i, îÈ™i ascunde propriile averi È™i case de milioane?
Cum spunea cîndva H.G. Wells, «Cea mai mare sarcina a democratiei, ritualul si sarbatoarea sa suntalegerile».
Anticipatele îmi par unica È™ansa de asanare a situaÈ›iei, de lustruire a imaginii compromise a întregii clase politice, de propulsare a unor noi elite, chiar daca vom avea aceleaÈ™i partide în legislativ. Atunci cînd sondajele atesta, ca 84% populaÈ›ie considera ca lucrurile în È›ara merg într-o direcÈ›ie greÈ™ita, putem vorbi despre o criza de sistem È™i despre o prefigurare a unei situaÈ›ii de revolta.Alegerile ar putea degaja aceasta nemulÈ›umire cvasitotala. Altminteri, situaÈ›ia ar putea exploda.
Invocarea ideii cu cheltuiele elelctorale care sunt inoportune, este lipsita de bun simÈ›. Chiar daca costul alegerilor e de 40 mln lei, aceasta este o nimica toata, comparativ cu cele 711 mln lei spalate doar în 6 luni de la Metalferos, abuz depistat recent de Fisc. Daca luam în calcul ultimii doi ani, atunci suma delapidarilor e una exorbitanta –aproximativ 3 mlrd lei! Și asta doar la o singura întreprindere. Daca AIE se mai menÈ›ine doi ani, atunci vom pierde înca 3 mlrd lei. Or, întreprinderi de stat, controlate de Ministerul Economiei avem 65 la numar. FaceÈ›i calculul. Iata de ce papuÈ™arul în primul rînd se teme de anticipate. Fiindca va pierde voturi, iar cu ele, È™i controlul întreprinderilor de stat. Iata de ce el, daca sa-i dam crezare lui Vlad Socor, se teme de integrare europeana, care presupune «separarea business-ului de politica, control atât public, intern, cât si international, asupra guvernarii din Republica Moldova si asupra mediului de afaceri din Republica Moldova».
Concluzionînd, voi afirma un lucru evident: alegerile, sunt quintesenÈ›a democraÈ›iei, care este o jucarie scumpa. Dar, vorba lui W.Churchill, «democraÈ›ia este un sistem foarte prost, dar nimic mai bun omenirea înca nu a inventat».