Desigur, guvernul a avut unele performante, fie si modeste. Însa, în aprecierea activitatii acestuia, trebuie sa tinem cont de cîteva aspecte:
1) Criza economica mondiala, care a limitat spatiul de manevra.
2) Blocajele pe interior, stimulate de luptele intestine si contradictiile ireconciliabile dintre membrii AIE. Lipsa unei agende comune a guvernului, ministrilor si a parlamentului.
3) Caracterul algoritmic, care a condus la politizarea excesiva a functiilor, sacrificîndu-se principiul meritocratic si technocratic, dar si functional.
4) Lipsa unei viziuni clare privind depasirea crizei.
5) Lipsa stabilitatii politice, legata de nealegerea sefului statului, concentrarea pe problemele mentinerii la putere, luptei cu opozitia, etc.
Ultimele Barometre ale opinie publi ce atesta faptul, ca cetatenii recunosc doar 2 performante vizibile ale guvernarii:
1) Integrarea europeana.
2) Libertatea presei si a cuvîntului.
Aceasta perceptie subiectiva reflecta doza sa de adevar. Oamenii, din pacate, nu resimt efectul benefic al “reformelor”, nu vad deocamdata schimbari pozitive la nivel de sistem.
De fapt, perormantele indiscutabile ale guvernului sunt destul de putine si se reduc la cîteva sfere:
1) Apropierea – fara precedent, de UE, SUA si România.
2) Deblocarea finantarii externe, atragerea unor credite si granturi generoase, care nu au mai fost pîna acum.
3) Evitarea colapsului social-economic, care în 2009-2010 parea iminent. Oricum, suntem departe de situatia catastrofala din Grecia, Spania, Portugalia. Din 2009 pâna în 2012 (primul semestru) am înregistrat o crestere economica cumulativa de 14,4%. Pentru comparatie, în 2009 PIB era de 59.152.804 mii lei, crescând pâna la 76.496.460 mii lei în 2011 (în preturi comparabile).
4) Liberalizarea unor segmente ale sistemului social: mass–media, ONG, activitati economice.
Dar activitatea generala a guvernului este greu de analizat. Din aceste considerente, as prefera sa ma axez succinct pe unele realizari palpabile ale unor ministere:
1. MAIEI (PLDM) – este evident cel mai performant minister. Echipa formata din Leanca, Gherman si Popov a reusit îmbunatatirea relatiilor cu Occidentul, România si Ucraina, semnarea tratatului de liber schimb economic cu CSI, deblocarea asistentei financiare externe (1,3 miliarde EUR în implementare la moment). RM este la un pas de a semna tratatul de asociere cu UE, avînd sansa obtinerii regimului liberalizat de vize. Ce -i drept, prin 2014, în preajma alegerilor parlamentare. Marele handicap al MAIEI este relatia cu Rusia si CSI, care în viziunea noastra, dincolo de PR, este una glaciala. De fapt, acest minister este unica salvare sau carte de vizita agreabila a acestei aliante.
2) Ministerul Afacerilor Interne (PLDM). Primii 2 ministri au demonstrat – în viziunea noastra, performanta egala cu zero, fiind implicati si în scandaluri. Crimele au crescut în 2010-2011 în mediu cu 30-34%, optimizarea personalului a atins profesionistii, anchetatorii penali, ce a avut un impact nedorit.
Noul ministru Dorin Recean pare a fi mai decis si energic. În doua luni au fost distruse gruparile criminale Patron si Makena, initiata testarea tuturor sefilor MAI, initiata reorganizarea ministerului, lansate campanii gen “Noptile albe”, retinuti zilnic colaboratori corupti ai politiei. Cu o anumita doza de probabilitate, credem ca s-a început asanarea ministerului.
3) Ministerul economiei (PDM). În 2009, PIB a scazut cu 7%, deficitul bugetar a atins suma de 8 mlrd lei (PCRM afirma ca 3 mlrd). Deja în 2010, am avut o crestere de 7%, în 2011 – 6%. Dar, în 2012, cresterea e de doar 1%. Totodata, doar în primele 4 luni ale lui 2012 au fost lichidate 1071 de firme. (http://www.basa.md/ru/economics/5590). Deci, structura cresterii economice a fost una mostenita de la PCRM, nu a fost însotita de crearea locurilor de munca, exporturile s-au bazat pe reexporturi. ME, în ciuda unor anumite realizari, nu a demarat reforme structurale, nu a iesit cu o viziune clara de reforma, fiind suspectata si de administrare defectuoasa a întreprinderilor de stat. Desi în perioada 2008-2012 RM a avansat 7 pozitii la indicele global al competitivitatii si doar pe parcursul perioadei 2010-2011 alte 18 pozitii în Doing Business, structura interna a acestor indicatori ne arata care sunt cele mai serioase puncte slabe. Permisele în constructii sunt una din ele, care cu o durata de aproape 300 zile ne arunca pe locul 164 din 183 tari.
3) Ministerul Transportuilor (PL) – are un buget enorm – peste 1 mlrd lei. Performanta de baza este aderarea Republicii Moldova la Spatiul Aerian Comun al Uniunii Europene (lucru ce a avut loc, oficial, doar în iunie 2012). Ca efect, preturile calatoriilor cu avionul s-au redus în mediu cu 35%, iar numarul curselor, pe unele destinatii importante s-a dublat – cum este cazul curselor spre Italia. S-au lansat constructii de drumuri proportii Sarateni- Soroca, Chisinau-Hâncesti, portiunea Comrat- Ciumai, etc. Portul de la Giurgiulesti a asigurat transportul a 1 miliard tone de marfuri în acesti trei ani, pe când în perioada 2003-2009 doar 188,9 mii tone.
Totodata, la sumele pe care le-a avut acest minster, ne-am asteptat la mai mult. În 3 ani, conform studiului Expert-Grup, RM a obtinut peste 882 mln. dollari granturi europene pentru modernizarea infrastructurii drumurilor. Rezultatul îl vedeti si singuri.
MT a tergiversat la infinit low-costul, s-a implicat în proiecte incerte si scandaloase privind concesionarea unor portiuni din caile ferate, modernizarea la un pret de 2,2 mln euro a unor locomotive, care au iesit a doua zi din functiune, etc.
4) Ministerul Protectiei sociale (PD). În ultimii trei ani, s-a reusit extinderea sistemului de ajutor social de la 30,000 la 100,000 familii beneficiare. Adica, de trei ori mai multi oameni au acces la ajutor social în 2012 decât în 2009. Desi a marit ajutorul social alocat la nasterea copilului, a resetat mecanismul acordarii ajutoarelor sociale, perceptia generala a acestei structuri este una negativa. Ministerul a propus anularea de la 1 iulie a compensatiilor nominative pentru 12 categorii sociale (e vorba de 241 mii persoane, si sume de 350 milioane lei). Motivatia este pe cît de cinica, pe atît de impertinenta. Astfel, în viziunea ministerului, familiile care au venit de 849 lei, nu au nevoie de compensatii! Demersul a pus la pamînt zeci de mii de invalizi si familii nevoiase.
5. Ministerul tehnologiilor informationale (PD) se poate lauda cu introducerea pasaportelor biometrice, cu proiectul e-guvernarea,(de fapt, acest proiect e gestionat de premier). Totusi, unele ministere de 3 ani nu si-au renovat site-urile. În plus, MTI a tergiversat la maxim introducerea pasapoartelor si ieftinirea acestora, a fost acuzat de implicare în campanie electorala. Adminstrarea întreprindeilor Registru si Cadastru ramîne defectuoasa, Registru fiind si tinta unui atac raider.
6). Ministerul educatiei (PLDM). Au fost majorate salariile cu 24% la scoli si 55% în universitati. Dar optimizarile, în viziunea noastra, (în jur de 480 scoli) desi necesare, nu întotdeauna sunt contabilizate si implementate rational. Ca efect, scandalurile cu implicarea ME au devenit norma. Nu înteleg nici motivatia introducerii „istoriei românilor”. Ramâne de vazut ce va face noul ministru.
7). Ministerul finantelor (PLDM). Au schimbat recent seful fiscului, în consecinta, cu 15% au crescut colectarile la impozite. La fel, bugetul tarii a crescut considerabil la 2 mlrd$. Promoveaza politici fiscale prin care încearca scoaterea din subteran a unor activitati economice (conform unor estimari – 55% din PIB). Totusi, politica bugetar-fiscala elaborata de MF a fost si ramîne tinta unor critici vehemente si cauza unui randament economic discutabil.
Ministerul Justitiei (PLDM). MJ a iesit permanent cu initiative si demersuri privind reformarea justitiei. Printre performantele ministerului pot fi considerate conceptia privind reformarea justitiei, distrugerea judecatoriilor economice, eliminarea imunitatii judecatoresti. A fost reformat sistemul executorilor judecatoresti, s-a produs reforma avocaturii, s-a implementat Legea notariatului- În 2011 s-a atestat, daca e sa-l credem pe A.Tanase, o scadere cu 30 la suta a numarului de cereri depuse de cetateni la Curtea Europeana.
Or, problema centrala aici consta în faptul ca nu exista sincronizare dintre diferite institutii ale statului. Apreciez pozitia MJ referitor la legalizarea partidelor unioniste. Este o pozitie corecta, conforma constitutiei. Handicapul mare al Ministerului consta în implementarea dificila a reformei în justitie, chiar daca la acest proces concureaza si factori obiectivi.
9) Ministerul constructiilor (PDM). Nu prea observam un activism deosebit din partea acestui minister. Probabil, i-am putea atribui aprovizionarea cu apa, unde în ultimii doi ani au fost construite peste 1.000 km apeducte. Atît.
Sincer, nu prea înteleg cu ce se ocupa Ministerul tineretului si sportului, Ecologiei, Sanatatii, etc. Ar avea si ei performante, nu zic. Doar ca nu le cunoastem, deci, nu le resimtim.
Ce ne asteapta?
Performantele guvernului par a fi proiectate pe viitor. Adica, azi e greu, dar maine, datorita reformelor, va fi mai bine.
Guvernantii se lauda, ca initierea si avansarea negocierilor privind ZLSAC este unul din cele mai importante rezultate. Deja au fost definitivate textele juridice ale tuturor celor 13 capitole si obtinute angajamente ferme cum ar fi taxa ”0” la importul produselor moldovenesti. Potrivit estimarilor, Acordul de liber schimb economic cu UE va impulsiona exporturile moldovenesti cu 16%, iar PIB-ul tarii va spori cu 5,6%.
La fel, se planifica programe serioase pentru dezvoltarea infrastructurii. Astfel, programul de reabilitare al drumurilor nationale 2012-2014 va însuma 657 milioane euro pentru reabilitarea integrala a 620 km de drumuri nationale.
Europenii dau bani, deci, putem spera si la unele rezultate. Oricum, nu sunt sigur, cum vor fi gestionati banii, cum vor fi gîndite proiectele. Coruptia în structurile puterii, justitia aflata la cheremul oligarhilor, schemele de miliarde de lei, luptele intestine, demersurile populiste ale liderilor AIE, lupta cu opozitia, relatiile proaste cu Rusia – iata doar cîtiva factori care ar putea compromite definitiv aceste realizari fragile.
Or, esecurile sunt vizibile si resimtite de multi, iar realizarile sunt vazute si resimtite doar de unii. Ce facem cu 80% de saraci, ramîne o întrebare la care actuala guvernare nu are un raspuns plauzibil.