- Domnule Alexandru Tanase, de ce a fost necesara implicarea Curtii Constitutionale în acest caz?
- La 23 decembrie 2011, Parlamentul a adoptat Hotarârea nr. 266 prin care s-au totalizat rezultatele votarii în cadrul alegerilor ordinare pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova desfasurate la 16 decembrie 2011. Articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie obliga Curtea Constitutionala sa efectueze controlul constitutionalitatii hotarârilor Parlamentului, pentru a stabili corelatia dintre hotarârea contestata si textul Constitutiei, tinând cont de principiul suprematiei acesteia. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit. e) din Constitutie, Curtea Constitutionala are atributia de a confirma rezultatele alegerii Presedintelui Republicii Moldova. Prin urmare, Curtea are atributia de a veghea respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea alegerilor Presedintelui, conform principiilor democratice, cu respectarea dispozitiilor constitutionale, legale si a standardelor internationale în domeniu.
- În ce consta esenta sesizarii depuse la CC si de ce dl Godea?
- Autorul sesizarii a pretins ca, deoarece o parte din deputati au demonstrat buletinul de vot cu optiunea exprimata, pâna la introducerea buletinului în urna de vot, nu a fost respectat caracterul secret al votului în procesul desfasurarii alegerilor ordinare pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova, fiind astfel încalcat art. 78 din Constitutie. În sedinta plenara publica, dumnealui a extins obiectul sesizarii, solicitând verificarea constitutionalitatii Hotarârii Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Presedintelui Republicii Moldova.
- De fapt, ce prevederi constitutionale au fost încalcate în cadrul votarii din 16 decembrie 2011?
- Curtea a considerat ca, pentru a stabili respectarea articolului 78 din Constitutie, este necesara verificarea respectarii procedurii constitutionale de alegere a Presedintelui. Articolul 78 alin. (1) din Constitutie prevede ca Presedintele Republicii Moldova se alege de catre Parlament prin vot secret. Aceasta prevedere constitutionala este dezvoltata si în articolul 8 alin.(1) din Legea cu privire la procedura de alegere a Presedintelui Republicii Moldova, care prevede ca votarea pentru candidatii la functia de Presedinte al Republicii Moldova se efectueaza în mod secret. Vreau sa precizez ca prevederile continute în art. 78 din Constitutie sunt singurele dispozitii constitutionale cu caracter procedural referitoare la organizarea si desfasurarea alegerilor Presedintelui, în raport cu care Curtea Constitutionala este chemata sa se pronunte.
- Anterior, Curtea s-a mai pronuntat pe marginea votului secret…
- Este adevarat ca anterior procedura de votare a Presedintelui Republicii Moldova de catre Parlament a constituit obiectul Hotarârii Curtii Constitutionale nr. 39 din 4 decembrie 2000 privind interpretarea unor prevederi ale articolului 78 alin. (1) din Constitutia Republicii Moldova. Voi cita doar câteva prevederi din aceasta hotarâre:
„Analiza prevederilor mentionate permite sa se traga concluzia ca alegerea sefului statului de catre Parlament printr-o alta modalitate decât prin vot secret este interzisa. Cu alte cuvinte, clauzele stabilite în art. 78 alin. (1) din Constitutie si art. 8 alin. (1) din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 au un caracter imperativ si trebuie sa fie respectate întocmai de catre deputatii în Parlament care participa la alegerea Presedintelui Republicii Moldova.
Textele normelor, cuprinse în art. 78 alin. (1) din Constitutie si în art. 8 din Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000, stabilesc ca exprimarea vointei alegatorului si modalitatea de exprimare a ei trebuie sa fie neconditionat secreta. Aceasta înseamna ca deputatii în Parlament trebuie sa voteze pentru candidatii la functia de Presedinte al Republicii Moldova în asa conditii, încât vointa lor sa nu poata fi cunoscuta si influentata de nimeni. […]”
- Bine, dar atunci când deputatii au decis sa arate buletinele de vot, ei nu au cunoscut prevederile art. 78 din Constitutie sau existenta Hotarârii Curtii Constitutionale nr. 39 din 4 decembrie 2000?
- Au cunoscut, dar, cu regret, nu au tinut cont de ele. Am atentionat personal câtiva fosti colegi de Parlament ca de la caracterul secret al votului pentru alegerea Presedintelui nu pot fi admise derogari, deoarece este vorba de o norma constitutionala imperativa. Este interesant ca, dupa ce s-a procedat asa cum s-a procedat, s-au gasit voci care au recurs la insinuari prin care au încercat sa arunce dubii asupra Curtii Constitutionale, în loc sa-si asume rezultatul propriilor actiuni.
- Premierul Vlad Filat declara într-un interviu ca „cineva stie mai multe în ceea ce tine de decizia pe care urmeaza sa o ia Curtea”…
- Am vazut aceasta declaratie, la fel cum am vazut ca, peste câteva zile, dumnealui a declarat ca „exista motive pentru a recunoaste alegerile din 16 decembrie neconstitutionale”. Nu pot trage o alta concluzie decât ca anume dumnealui este persoana care stie mai multe… Nu este prima insinuare de acest gen pe care o face, asa ca o las pe constiinta lui.
- Ati putea sa va referiti, succint, si la practica exercitarii votului secret în alte state?
- Votul secret este o parte integranta a legitimitatii procesului democratic. Scopul votului secret este de a asigura ca votantii fac o alegere fara niciun fel de intimidare sau influenta. Majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei nu impun cerinta caracterului secret al votului în Parlament pentru desemnarea în anumite functii. Totusi, exista o serie de state cum ar fi Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Ungaria, Lituania, Moldova, în care pentru luarea anumitor decizii de catre Parlament este prevazut votul secret prin norma constitutionala. Comisia de la Venetia a retinut ca principiul votului secret este menit sa asigure onestitatea electorala. În Rezolutia nr. 1590 (2007) „Votul secret – Codul European de conduita cu privire la votul secret”, precum si în liniile directorii pentru politicieni, observatori si alegatori, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a subliniat ca, în timpul procesului electoral si în interiorul sectiei de votare, secretul votului presupune nu numai dreptul, ci si o obligatie pentru alegatori sa pastreze secretul votului lor. Odata votul exprimat, nimeni nu poate avea acces la buletine pentru a descoperi cum cineva a votat. Este important sa precizez ca instrumentele internationale nu diferentiaza garantiile secretului votului în functie de exprimarea acestuia în cadrul alegerilor prin sufragiu universal direct sau indirect si în cadrul sedintelor Parlamentului pentru a face numiri individuale.
- Care au fost argumentele Curtii pentru invalidarea scrutinului din 16 decembrie?
- Curtea a retinut ca din textul Constitutiei nu rezulta posibilitatea derogarii în cazul alegerii Presedintelui de la caracterul secret al votarii. Redactia articolului 78 indica clar vointa legiuitorului constituant de a aplica aceasta garantie constitutionala în toate alegerile pentru functia de Presedinte al Republicii. În conditiile în care caracterul secret al votarii este stabilit expres de Constitutie, Curtea considera ca aceasta este o conditie sine qua non pentru desfasurarea si validitatea alegerilor Presedintelui. De asemenea, Curtea a retinut ca secretul votului nu este numai un drept fundamental, dar si o obligatie. Prin urmare, renuntarea la drept nu exonereaza deputatii de obligatia de a asigura secretul votului, or la ea nu se poate renunta.
- Dar pozitia autoritatilor?
- Guvernul a recunoscut ca exista o problema, în mod special, în partea ce tine de întinderea protectiei constitutionale a votului secret. Guvernul a solicitat Curtii sa dezvolte continutul Hotarârii CC nr. 39 din 2000. Pentru a evita pe viitor deraieri de la normele constitutionale, Curtea a acceptat solicitarea Guvernului si a decis sa dezvolte ideile continute în Hotarârea Curtii Constitutionale nr. 39 din 4 decembrie 2000.
- Care este esenta acestor interpretari?
- Curtea a decis ca protectia constitutionala a votului secret se extinde de la primirea buletinului de vot pâna la plasarea acestuia în urna de vot sigilata, astfel încât optiunea exprimata sa nu poata fi identificata. Curtea a mai retinut ca functionarii electorali, în cazul de fata fiind vorba de Comisia speciala de desfasurare a alegerilor pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova, sunt obligati sa ia masuri pentru a evita orice manifestare care încalca secretul votului. Curtea de asemenea a decis ca aceste garantii urmeaza a fi asigurate în cadrul tuturor exercitiilor electorale prin vot secret, indiferent de tipul scrutinului (prezidential, parlamentar, local). Curtea a mai retinut ca deputatii, în calitate de reprezentanti ai poporului si exponenti ai suveranitatii, urmeaza sa respecte normele de drept si sa constituie un model de comportament civic si politic pentru cetateni, inclusiv în cadrul exercitiilor electorale.
Interviu realizat de Tatiana Corai pentru Timpul.md