- Cum a fost pentru Curtea Constitutionala acest an?
- În anul 2011, Curtea a avut pe rol 49 de sesizari, dintre care 44 au fost solutionate, iar 5 au fost transferate pentru anul 2012.
- Acest numar de sesizari este unul mare sau unul mic pentru Republica Moldova?
- Este un numar mare de hotarâri. Pentru comparatie, în anul 2011 Curtea Europeana a pronuntat în privinta Moldovei un numar de 31 de hotarâri. Dar pâna la urma, numarul hotarârilor conteaza mai putin. Este importanta valoarea acestora si calitatea.
- Ce fel de sesizari a avut Curtea Constitutionala în 2011?
- Jurisprudenta Curtii Constitutionale pentru anul 2011 reflecta în mare parte provocarile la care au avut de raspuns puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca. Din totalul de 39 de sesizari depuse în anul 2011, 24 de sesizari au vizat controlul constitutionalitatii prevederilor unor acte normative, 5 sesizari privind interpretarea Constitutiei, 7 sesizari privind validarea mandatelor de deputat, 2 sesizari ale Curtii Supreme de Justitie cu privire la exceptia de neconstitutionalitate, 1 sesizare privind initiativa de revizuire a Constitutiei.
- Ce subiecti au sesizat cel mai des Curtea în 2011?
- Cel mai mare numar de sesizari au fost semnate de deputati în Parlament – 17 (la care se adaoga 3 preluate din 2010); avocati parlamentari – 7 sesizari în 2011 si 3 preluate din 2010; Comisia Electorala Centrala – 7 sesizari; Curtea Suprema de Justitie – 2 sesizari în 2011 si 3 sesizari preluate din 2010; Ministrul Justitiei – 2 sesizari, înca 1 fiind preluata din 2010; Procurorul General – 2 sesizari. Indiferent de subiectul care ne-a sesizat, Curtea Constitutionala nu a derogat de la principiul sau de a judeca problemele de drept, dar nu cele de oportunitate politica.
- Protectia drepturilor fundamentale ale omului este misiunea de baza a Constitutiei. Cu ce s-a îmbogatit jurisprudenta Curtii în acest an?
- Dupa cum am mentionat si cu alte ocazii, lupta pentru drepturi si libertati este permanenta si niciodata nu va fi câstigata definitiv. Anume de aceasta, protectia drepturilor fundamentale s-a aflat mereu pe agenda Curtii Constitutionale. În acest sens, Curtea a avut o serie de constatari foarte importante. Spre exemplu, Curtea a dezvoltat în hotarârile sale sensul unor garantii constitutionale în partea care tine de accesul la justitie, dreptul de proprietate, dreptul persoanei la libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului etc. Curtea a pronuntat anul acesta o hotarâre foarte importanta prin care a dezvoltat ratiunea principiului constitutional al prezumtiei dobândirii licite a averii, stabilind ca acesta instituie o protectie generala ce se aplica în mod egal tuturor persoanelor.
- Pe parcursul anului 2011, guvernarea a promovat o serie de proiecte de legi care au vizat diminuarea, modificarea sau anularea anumitor plati si compensatii sociale. Majoritatea din aceste proiecte de legi au fost contestate la Curtea Constitutionala.
- La fel ca si în majoritatea statelor din Europa, Curtii i-a revenit rolul de a stabili daca prin modificarile operate nu a fost încalcat echilibrul între capacitatea economiei nationale de a asigura efectiv realizarea acestor drepturi sociale si obligatia statului de a respecta dreptul de proprietate si dreptul la un trai decent. În acest context, Curtea s-a expus asupra diminuarii, modificarii sau anularii anumitor plati si compensatii sociale, stabilind ca, atunci când statul pune în aplicare o lege care prevede plata automata a unei prestatii sociale, aceasta legislatie trebuie sa fie considerata ca generând un interes patrimonial ce este asimilat unui drept de proprietate. Curtea a decis ca este constitutionala modificarea cuantumului prestatiilor sociale, care nu are ca efect suprimarea unor drepturi, nu afecteaza mijloacele de existenta ale persoanelor si nu le impune o povara excesiva si disproportionata în raport cu interesele legitime ale colectivitatii. Curtea a mai decis ca este neconstitutionala stabilirea unui stagiu de cotizare de 35 de ani pentru femei, acesta nefiind corelat cu vârsta generala de pensionare de 57 ani si, prin urmare, disproportionat.
- Pe lânga criza economica, Republica Moldova s-a confruntat în 2011 si cu o profunda criza politica. Care au fost cele mai importante solutii date de Curte în acest sens?
- Este adevarat, criza politica generata de incapacitatea partidelor parlamentare de a alege presedintele Republicii Moldova, a marcat jurisprudenta Curtii Constitutionale. Interpretarea aleatorie de catre actorii politici a normelor constitutionale, precum si încercarile de a gasi solutii juridice pentru probleme politice, au generat o serie de sesizari legate de alegerea sefului statului. Curtea a stabilit ca tine de competenta exclusiva a Parlamentului de a stabili termenul de alegere a sefului statului în cazul instituirii interimatului succesiv al functiei de Presedinte. Curtea a mai stabilit ca seful statului este obligat sa dizolve Parlamentul ori de câte ori nu este ales presedintele Republicii Moldova, în conditiile prevazute de Constitutie. Curtea a mai decis ca Parlamentul nu poate institui prin lege organica o alta majoritate decât 3/5 pentru alegerea presedintelui Republicii Moldova în cazul dizolvarii multiple a Parlamentului cauzata de esuarea alegerii presedintelui.
- Pe lânga incapacitatea de a alege presedintele, am urmarit în 2011 mai multe conflicte dintre autoritati. Care a fost rolul Curtii în solutionarea acestora?
- Conflictele dintre autoritati apar în toata lumea si nu au neaparat o conotatie negativa. Aceste conflicte, reprezinta un element indispensabil al unui regim democratic de guvernare, iar Curtea Constitutionala este institutia care are menirea de a solutiona aceste conflicte.
În 2011, am solutionat o serie de sesizari care aveau ca scop clarificarea competentelor diferitelor autoritati, întinderii acestora si modului de functionare a institutiilor reglementate de Constitutie. Curtea a stabilit care este procedura de angajare a raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, ca modalitate simplificata de legiferare. Curtea a stabilit ca este neconstitutionala angajarea raspunderii Guvernului în timpul vacantei parlamentare, fara prezenta exponentului puterii executive în sedinta plenara a Parlamentului, determinând imposibilitatea depunerii oricarei motiuni de cenzura si, implicit, a oricarei dezbateri politice privind mentinerea sau retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitura.
Curtea s-a expus si în privinta numirii în functie a judecatorilor, presedintilor si vicepresedintilor Curtii Supreme de Justitie, stabilind ca termenul în interiorul caruia Parlamentul urmeaza sa se pronunte în acest sens dupa prezentarea propunerii respective de catre Consiliul Superior al Magistraturii este cel fixat prin lege (30 de zile), fiind unul restrictiv, astfel încât Parlamentul are obligatia constitutionala sa-l respecte, iar încalcarea acestui termen reprezinta o obstructionare a functionalitatii puterii judecatoresti de catre puterea legislativa.
În acelasi context, Curtea a verificat constitutionalitatea delegarii de catre Parlament a unor împuterniciri Ministerului Finantelor, stabilind ca aceasta nu încalca principiul separatiei si colaborarii puterilor în stat.
O hotarâre interesanta a Curtii tine de verificarea constitutionalitatii instituirii prezidiului Guvernului. În acest sens, Curtea a decis ca formarea Prezidiului, nu poate fi calificata ca determinând, în sine, neconstitutionalitatea acestuia, deoarece într-o guvernare de coalitie, în conditiile pluralismului politic si pluripartidismului, este necesara o cooperare permanenta, manifestata prin diverse forme si activitati, între exponentii diferitelor componente ale acesteia ce „îsi tempereaza” reciproc tendintele de dominare.
- Tot în 2011 activitatea Curtii a fost supusa unor reforme interne…
- În 2011, noi am reformat atât sistemul de deliberare, adoptare si pronuntare a hotarârilor Curtii, cât si modalitatea de întocmire, expunere si redactare a hotarârilor Curtii Constitutionale. Am decis sa recurgem la reforme interne, deoarece am considerat ca între dreptul nostru intern si cel international nu trebuie sa existe un zid. În acest sens, Curtea Constitutionala în hotarârile pronuntate în anul 2011 a preluat mai multe elemente din procedura Curtii de la Strasbourg. Noi ne-am bazat pe jurisprudenta CEDO în majoritatea hotarârilor adoptate. Scopul acestor reforme este de a face hotarârile CEDO parte a sistemului national de drept si de a asigura o convergenta între practica Curtii Constitutionale si practica Curtii Europene.
- Cum au fost executate actele Curtii Constitutionale în anul 2011?
- Reactia autoritatilor la hotarârile Curtii Constitutionale reprezinta un indice de maturitate a statului de drept. Din motive inexplicabile, autoritatile statului (Guvernul si Parlamentul), nu au executat hotarârile si adresele Curtii Constitutionale pentru anul 2011.
Actele Curtii Constitutionale sunt acte oficiale si executorii, pe întreg teritoriul tarii, pentru toate autoritatile publice si pentru toate persoanele juridice si fizice. Presedintele Republicii Moldova, Parlamentul si Guvernul sunt obligati sa modifice, sa completeze sau sa abroge actul sau unele parti ale acestuia declarate neconstitutionale, iar, dupa caz, sa emita sau sa adopte un act nou în termen de 2 si, respectiv, 3 luni de la data publicarii hotarârii Curtii Constitutionale. Din datele prezentate Curtii rezulta ca în 2011 a fost executata doar o singura hotarâre a Curtii Constitutionale.
Daca la examinarea cauzei Curtea Constitutionala a constatat existenta unor lacune în legislatie, ea atrage atentia organelorrespective, printr-o adresa, asupra necesitatii lichidarii acestor lacune. Adresa urmeaza sa fie examinata de autoritatea vizata care, în termen de cel mult 3 luni, urmeaza sa informeze Curtea Constitutionala despre rezultatele examinarii. În anul 2011 au fost expediate 9 astfel de adrese. Nici una din aceste adrese nu a fost executata.
- Din cele spuse pâna acum trebuie sa întelegem ca în 2011 Curtea Constitutionala a avut o activitate fructuoasa? Dar exista si voci care v-au criticat…
- Orice Curte exista prin hotarârile pe care le pronunta. În 2011 noi am avut hotarâri foarte bune. Pot sa va spun ca pâna la acest moment nu am întâlnit nici o analiza critica, impartiala si argumentata a vreunei hotarâri pronuntate de Curtea Constitutionala în anul 2011. Este firesc ca hotarârile Curtii Constitutionale nu convin tuturor actorilor politici. În acest sens, am sa-l citez pe dl judecator Victor Puscas: „Într-un proces întotdeauna sunt implicate doua parti, însa câstiga doar una din ele. Doua adevaruri nu pot exista. Prin urmare, o parte este multumita, cealalta – nu”. În ceea ce priveste atacurile la persoana împotriva judecatorilor Curtii Constitutionale, pot sa va spun doar atât: Curtea Constitutionala este un organ colegial, ceea ce înseamna ca toate hotarârile acesteia sunt adoptate nu de un judecator sau altul, ci reprezinta decizia comuna a tuturor judecatorilor Curtii.
Daca ar fi sa analizam faptele, vom vedea ca o buna parte din criticii Curtii nu ar trebui sa fie nemultumiti. Opozitia parlamentara a avut câstig de cauza în mai bine de jumatate din sesizarile depuse. Criticilor Curtii Constitutionale, am sa încerc sa le raspund citând-o pe ex-Presedinta Curtii Constitutionale Federale din Germania, dna Jutta Limbach: „Curtea Constitutionala are sarcina dificila de a fi mereu pe muchie de cutit între drept si politica. Dreptul si politica nu rareori se intersecteaza si, în astfel de situatii, o curte constitutionala trebuie sa aiba, în procesul examinarii, drept unitate de masura Constitutia”.
- Ce va propuneti pentru anul de activitate 2012?
- Obiectivul nostru ramâne a fi acelasi: prin coerenta si calitatea hotarârilor adoptate de Curtea Constitutionala sa asiguram suportul necesar pentru dezvoltarea democratiei, pluralismului politic si suprematiei Constitutiei în tara noastra.
SURSA: Blogul lui Alexandru Tanase