Autorul sesizarii a pretins, în special, ca abordarea sistemica a tuturor prevederilor constitutionale ar releva faptul ca prezumtia caracterului licit al dobândirii averii nu reprezinta un drept absolut, care nu ar admite nici o derogare de la norma generala.
Problema abordata în acest demers este una extrem de importanta si complexa, deoarece a vizat în esenta posibilitatea rasturnarii sarcinii probei în cazul functionarilor publici si al altor persoane salarizate de la bugetul de stat, preconizându-se ca averea acestora, a carei dobândire licita nu poate fi dovedita, sa fie confiscata. Pe cale de consecinta, ar fi rezultat ca averea unui functionar public sau a altei persoane salarizate de la bugetul de stat ar fi prezumata ca fiind dobândita ilicit, pâna la dovada contrarie facuta de titularul ei, scutind astfel statul, în persoana procurorului, de obligatia de a proba ilegalitatea veniturilor obtinute.
Rasturnarea sarcinii probei în cazul functionarilor publici si al altor persoane salarizate de la bugetul de stat se refera la un ansamblu de elemente si principii cu valoare constitutionala interconexate, precum protectia proprietatii, prezumtia nevinovatiei, securitatea raporturilor juridice, în contextul imperativului luptei împotriva coruptiei institutionale si a criminalitatii organizate.
În acest context, este important sa se aiba în vedere faptul ca statul are o pozitie dominanta în raport cu individul si detine întreg instrumentariul necesar pentru desfasurarea actiunilor de cercetare a caracterului ilicit al dobândirii averii. De asemenea, statul dispune si de alte mecanisme instituite pentru verificarea averii functionarilor publici si a demnitarilor prin sistemul declaratiilor pe venit.
În aceasta ordine de idei, chiar daca instrumentele statului de lupta împotriva coruptiei si criminalitatii organizate nu sunt întotdeauna perfecte, oricare ar fi interpretarea celorlalte articole din Constitutie, când se ajunge la ingerinta în dreptul de proprietate, se revine la articolul 46 alin. (3), care prevede prezumtia caracterului licit al dobândirii averii. În acest context, nu exista nici o ratiune care ar exclude aplicarea acestei norme în cazul functionarilor publici sau al altor persoane salarizate de la bugetul de stat.
În conformitate cu prevederile articolului 1 alin.(3) din Constitutie, Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui reprezinta valori supreme si sunt garantate.
În acest context, potrivit articolului 54 alin. (1) din Constitutie, în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului. În acelasi sens, articolul 142 alin.(2) din Constitutie dispune ca nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea garantiilor drepturilor fundamentale ale cetatenilor. Prin urmare, Curtea Constitutionala, cu atât mai mult, nu poate, printr-o interpretare, sa suprime garantia unui drept constitutional.
De asemenea, redactia articolului 46 din Constitutie indica clar vointa legiuitorului constituant de a aplica aceasta garantie constitutionala inclusiv functionarilor publici si altor persoane salarizate de la bugetul de stat. Prin urmare, demersul Ministrului Justitiei a vizat o completare voalata a Constitutiei, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere juridic.
Principiul prezumtiei caracterului licit al dobândirii proprietatii este o norma de substanta, care nu poate fi atinsa si schimbata printr-o interpretare. În acest context, nici interpretarea textuala, nici cea functionala nu îi permite sa prevada un text care lipseste în Constitutie si, prin urmare, demersul autorului sesizarii nu numai ca este lipsit de fundament constitutional, ci contravine textului si spiritului Constitutiei.
Pornind de la rationamentele mentionate mai sus, Curtea Constitutionala a hotarât ca, în sensul alineatului (3) al articolului 46 din Constitutie, principiul constitutional al prezumtiei dobândirii licite a averii instituie o protectie generala ce se aplica tuturor persoanelor, inclusiv, în egala masura si în acelasi volum, functionarilor publici si altor persoane salarizate de la bugetul de stat.