Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit & Banci si Finante, Alexandru Tanase ofera detalii mai putin cunoscute publicului larg despre cauzele care l-au determinat sa paraseasca PLDM-ul, despre conditiile în care s-a creat AIE-2, precum si despre relatiile sale cu fostul sef de partid si actualul premier Vlad Filat.
Profit: Dle Tanase, alegerea Dvs. în functia de presedinte al CC, la numai cîteva luni dupa numirea în functia de judecator al Curtii, a fost o surpriza pentru Dvs. sau v-ati asteptat la o asemenea derulare a evenimentelor?
A.T.: Sincer sa fiu, cînd am fost numit în calitate de judecator la CC, nimeni nu avea de unde sa stie ca la cîteva luni functia de presedinte al CC va deveni vacanta. Dar daca a fost sa fie asa, am candidat pentru aceasta functie si am obtinut majoritatea de voturi. Nu pot spune ca sprijinul pe care l-am primit a fost o surpriza. Anterior, am fost jurist practician, iar în ultimii ani am detinut functia de Ministru al Justitiei. Pe lînga toate acestea, sînt unicul judecator care am în fata un mandat deplin de sase ani, spre deosebire de ceilalti judecatori. Am apreciat faptul ca majoritatea colegilor mei mi-au acordat vot de încredere pentru aceasta functie si am tratat acest vot ca pe un mandat de a face anumite reforme la CC.
Profit: Tinînd cont de acuzatiile reciproce aduse recent de unii membri ai Curtii, credeti ca este posibila o buna functionare a acesteia?
A.T.: Curtea este un organism format din oameni diferiti. Fiecare dintre cei sase membri ai CC are propria personalitate, propriile viziuni asupra problemelor pe care le judecam, propria experienta de viata si propriul bagaj intelectual, cultural si moral. Bineînteles ca în asemenea circumstante, presedintele are sarcina de a gestiona foarte atent si cu mare grija relatiile din interiorul Curtii, pentru ca personalitatea si potentialul fiecarui magistrat sa fie pus în valoare si tratat cu mult respect. Asa s-a întîmplat ca de la vîrsta de 25 de ani sa activez pe cont propriu si sa exercit managementul în diferite institutii. De-a lungul anilor am învatat sa gestionez calm si cu rabdare situatiile cu încarcatura conflictuala si sa asigur în jurul meu o atmosfera confortabila de lucru. Începînd cu colective mai putin numeroase si finalizînd cu colective mari (cum ar fi, de exemplu, Ministerul Justitiei) am avut grija sa nu apara stari de conflict în interiorul institutiei. La ora actuala, în ciuda diferentelor de vîrsta si viziuni, avem o atmosfera sanatoasa în interiorul Curtii Constitutionale.
Profit: De ce calitati credeti ca va trebui sa dati dovada pe perioada mandatului pentru a asigura un echilibru în cadrul CC?
A.T.: Pentru asigurarea echilibrului într-o institutie cu un sistem decizional colegial, este necesar de a respecta trei reguli de baza: de a trata cu respect colegii, de a asigura transparenta decizionala si de a nu abuza de pozitia administrativa pentru a-ti promova propriul punct de vedere în raport cu ceilalti colegi. Cine respecta aceste reguli, reuseste sa asigure si echilibrul necesar în interiorul institutiei.
Profit: Care sînt principalele Dvs. obiective în functia de presedinte al CC?
A.T.: Am început deja un amplu proces de reforme în interiorul Curtii, care tin, în special, de hotarîrile pe care le aprobam. Avem primele decizii care sînt adoptate si redactate dupa modelul celor adoptate de CEDO. Am pretentia sa spun ca ultimele noastre hotarîri sînt la nivelul hotarîrilor adoptate de Curti Constitutionale cu experienta mai mare ca a noastra, în probleme similare. Atît timp cît voi detine functia de presedinte al CC, voi face tot posibilul sa formam o jurisprudenta uniforma si consecventa, pentru ca toate autoritatile statului si cele judecatoresti sa aiba o previzibilitate în materie de reglementari legale sau solutii judiciare.
Profit: Activitatea CC a fost dur criticata în ultimul timp atît de partidele din AIE, cît si de opozitie.
A.T.: În ceea ce priveste criticile, trebuie clarificate cîteva lucruri. Curtea Constitutionala exista prin hotarîrile pe care le adopta. Nu am nimic împotriva ca societatea sau oamenii politici sa critice solutiile date de Curte. Dar, din pacate, asemenea critici nu prea întîlnim. De cele mai dese ori, cei care nu reusesc sa obtina solutia dorita din partea CC, recurg la insinuari si insulte împotriva judecatorilor în loc sa combata argumentele Curtii. Asa ceva este inadmisibil într-o societate civilizata. Am constatat situatii surprinzatoare cînd demnitari de rang înalt criticau Curtea fara macar sa fi citit ce scrie în hotarîrea supusa criticii. Am urmarit la televizor talkshow-uri de ore în sir, unde erau criticate hotarîri ale CC, înainte ca motivele care au stat la baza adoptarii sa fi fost publicate la acel moment. Revin la începutul gîndului meu: nu am nimic împotriva criticii hotarîrilor Curtii Constitutionale, doar vreau ca cei care le critica sa le citeasca mai întîi.
Profit: Ce creeaza impedimente în activitatea CC si de ce credeti ca este nevoie pentru a îmbunatati activitatea Curtii?
A.T.: Eu nu cred ca avem impedimente majore în activitatea noastra. Pentru moment CC are absolut tot ce este necesar pentru a ne face bine datoria. Ne confruntam si noi cu anumite limitari financiare, dar este o situatie generala pentru toate institutiile statului, derivata din criza economica prin care trecem.
Profit: Dvs. erati considerat un „generator al reformelor” în domeniul justitiei, iar în momentul în care ati parasit functia de ministru „trenul cu reforme” a ramas fara locomotiva. Ce v-a determinat sa demisionati din functia de ministru?
A.T.: Motivele au fost diverse. Plecarea din MJ a fost rezultatul unei analize si a constientizarii situatiei ca în conjunctura de la acel moment nu aveam sprijin politic pentru ideile mele de reforma, inclusiv din partea propriului partid. Doar cîteva idei de reforme au fost sprijinite de colegii de coalitie în perioada mandatului meu – reforma avocaturii, reforma sistemului de executare a hotarîrilor judecatoresti. În rezultat, a fost solutionata o problema de sistem majora. Recent, Banca Mondiala în ultimul sau raport „Doing Business” a mentionat realizarea a patru reforme care au reusit plasarea Moldovei mai sus în clasament, una dintre care este si eficientizarea executarii hotarîrilor judecatoresti prin introducerea executorilor judecatoresti privati.
Cu mici exceptii, clasa noastra politica, nu constientizeaza cît de importanta este reforma judiciara. Atît timp cît în justitie nu va fi regula, nimic nu va merge în aceasta tara. Exista tari cu resurse naturale enorme, dar companiile care activeaza acolo sînt înregistrare în Olanda, Danemarca sau Marea Britanie. De ce se întîmpla asta? Pentru ca acolo poti beneficia de protectie din partea justitiei.
Daca vorbim despre reformarea si modernizarea tarii, atunci fara o reformare din temelie a sistemului judecatoresc acest lucru nu va avea loc. Reforma judecatoreasca reprezinta suportul pentru celelalte reforme. Anume de aceasta am fost si ramîn a fi adeptul schimbarilor rapide si radicale. Tactica elaborarii strategiilor de lunga durata este potrivita în tarile unde lucrurile merg mai mult sau mai putin bine, unde exista o previzibilitate pentru urmatorii 10 ani. Nimeni nu stie ce va fi în Moldova peste doua luni… În societate se creeaza impresia ca atunci cînd se doreste pastrarea intacta a unui sistem putred si ineficient, dar sub presiunea factorului extern trebuie efectuate anumite reforme, începe elaborarea strategiilor sau planurilor de actiuni „cincinale”.
Profit: În opinia Dvs., ce ar trebui de facut pentru a îmbunatati autoritatea justitiei moldovenesti?
A.T.: În majoritatea sondajelor de opinie biserica este cotata ca institutia cu cel mai mare nivel de încredere în rîndul populatiei.Asta nu înseamna ca toti cei 90% din populatie care au încredere în aceasta institutie merg neaparat la biserica în fiecare dimineata. Acest nivel de încredere semnifica faptul ca în perceptia publica biserica este vazuta ca o institutie în care poti avea încredere. Daca ar fi sa analizam nivelul de încredere în justitie, acesta este scazut nu doar din motiv ca nu s-a facut cuiva dreptate în justitie, ci pentru ca exista perceptia ca în justitie nu poti avea încredere.
Daca pîna în 2009, existau elemente obiective care puneau la îndoiala independenta justitiei, atunci la ora actuala, imaginea justitiei este într-o masura mai mica dependenta de calitatea actului de justitie propriu-zis, dar în mare dependenta de atitudinea presei si reactiile publice în problemele justitiei. În primul rînd, toate reactiile din partea politicienilor, societatii civile, mass-media, trebuie sa fie obiective si profesioniste. Atunci cînd se critica ceva din domeniul justitiei, trebuie sa se stie exact ce se critica. Este gresit sa afirmi ca „instanta de judecata a achitat un infractor”, daca nu spui si despre faptul ca nu au existat probe pentru condamnarea lui.
Ce încredere în justitie poate avea un cetatean, cînd aude la televizor ca „procuratura trebuia sa anticipeze atacurile raider”, în situatia în care din anul 2000 procuratura nu mai are competenta de supraveghere generala? Credeti ca cetatenii încep sa aiba mai multa încredere în justitie cînd aud minciuni la televizor precum ca asa-numitele „atacuri raider” au avut loc datorita modificarilor procedurii de executare, în timp ce, de fapt, procedura n-a fost modificata, iar prevederile vizate se contin în legislatia moldoveneasca înca din 1964?
Eu cred ca este inadmisibila utilizarea problemelor din justitie ca instrumentar al bataliilor politice. Manipularile si minciunile nu au cum sa insufle mai multa credibilitate sistemului judecatoresc în ansamblu. Trebuie sa dezvatam oamenii politici sa se rafuiasca cu oponentii folosind ca arma justitia, procuratura si alte institutii, care în mod normal trebuie sa fie departe de turbulentele politice.
Profit: În actualele conditii de razboi politic total, credeti ca mai este posibila alegerea sefului statului?
A.T.: Nu cred ca cineva mai întelege ce se întîmpla în viata politica din R. Moldova. Nu sînt convins ca si cei implicati stiu exact ce joc fac. Societatea si observatorii mai degraba ghicesc, decît fac anumite analize relevante. Parerea mea este ca politicienii trebuie sa înteleaga un lucru: nealegerea sefului statului timp de doi ani demoralizeaza societatea si aduce într-o stare de putrefactie administratia de stat. De asta este bine ca sa se gaseasca o formula pentru alegerea presedintelui.
Profit: Tinînd cont de ultimele evolutii de pe scena politica din Moldova, si în special în cad-rul PLDM, regretati sau nu faptul ca ati plecat din acest partid?
A.T.: Nu am nici un fel de regrete legate de plecarea din PLDM. Din pacate, astazi constat ca în aceasta formatiune nu a ramas prea mult din idealurile cu care am lansat noi PLDM la 8 decembrie 2007. Personal, trebuie sa recunosc ca am gresit atunci cînd m-am asociat cu Vlad Filat în acest proiect, dar nu acesta este adevaratul regret. Adevaratul regret pe care îl am este altul: dupa 29 iulie 2009, energia morala a societatii, care a propulsat noua putere, a fost capitalizata si folosita în scopuri meschine care nu au nimic comun cu valorile si idealurile pentru care am luptat.
Profit: Premierul Vlad Filat sustine ca i-a fost greu sa poarte negocieri pentru formarea AIE-2, din cauza ca doi dintre adjunctii sai – Alexandru Tanase si Mihai Godea, reprezentau alte interese decît cele ale PLDM. Cum a fost în realitate si în ce conditii s-a nascut AIE-2?
A.T.: Sînt vorbe goale, caracteristice premierului, cu care am reusit sa ne obisnuim în ultimii doi ani. Dl Filat obisnuieste sa faca asemenea gen de afirmatii, însa atunci cînd îi ceri fapte, spune ca „nu este în pozitie sa comenteze”. Este un truc ieftin, pe care daca îl folosesti prea des nu are nici un efect. Observati ca nimeni nu mai ia în serios insinuarile sale.
În ceea ce priveste constituirea AIE-2, lucrurile au stat cu totul altfel decît încearca sa le prezinte dl Filat. Desi cele trei partide care formeaza AIE-2 s-au întîlnit de 13 ori, în realitate nici un fel de negocieri nu au avut loc, pîna la 29 decembrie 2010, cînd PD a anuntat ca va face parte din alianta de centru-dreapta. Nici nu ar fi putut avea loc careva negocieri, atît timp cît nu era clar ce alianta va face PD – pe dreapta sau pe stînga.
Înainte de începerea negocierilor, dl Filat s-a în-tîlnit cu Vlad Plahotniuc, cu care a decis împreuna care va fi formula viitoarei coalitii. Dupa aceasta în-tîlnire, dl Filat ne-a anuntat ca s-a convenit sa ramîna intacte toate întelegerile din cadrul AIE 1. Urmau a fi partajate doar functiile din administratie pe care le detineau anterior reprezentantii AMN. Niciodata în cadrul acestor discutii dl Filat nu a abordat subiectul Procuraturii, CCCEC sau al SIS-ului. Mihai Ghimpu a fost unicul care a cerut Procuratura si Internele, dar dl Filat a fost categoric împotriva acestor propuneri.
În seara zilei de 29 decembrie 2010 reprezentantii celor trei partide (PL, PLDM, PD) au finalizat detaliile tehnice ale acordului în incinta restaurantului de la ultimul etaj al hotelului NOBIL din Chisinau. De finalizarea acordului din partea PLDM a fost responsabil Victor Bodiu. Dl Filat l-a delegat personal.
A doua zi, la resedinta de stat, am primit cu toti cîte un exemplar al acordului final. Eu am propus ca functia de prim-vicepresedinte al Parlamentului sa fie lichidata, dar Vlad Filat a fost categoric împotriva, deoarece se întelesese deja cu Vlad Plahotniuc ca va sustine candidatura dumnealui în aceasta functie. Pîna la învestirea noului Guvern, dl Filat s-a mai întîlnit cu dl Plahotniuc de cîteva ori. Acum cînd Vlad Filat spune ca cineva a lucrat împotriva lui, ma întreb cine putea fi acesta, daca el personal a fost cel care a negociat permanent cu Vlad Plahotniuc?
Tot ce v-am spus mai sus, poate fi confirmat de zeci de oameni, în timp ce afirmatiile dlui Filat nu le poate confirma nimeni.
Profit: Societatea era pregatita pentru ca Dvs. sa fiti candidatul PLDM pentru alegerile locale din Chisinau din luna iunie curent. Liderul partidului însa a luat o decizie neasteptata si destul de autoritara. De ce?
A.T.: Oficial, în PLDM nu am discutat niciodata acest subiect. Au fost zvonuri lansate probabil pentru a testa opinia publica. Realitatea este ca dupa sedinta Parlamentului din 30 decembrie 2010, Vlad Filat nu mi-a mai raspuns la apelurile telefonice si nu am avut nicio întrevedere cu el, cu exceptia celor de la sedintele de Guvern. M-am vazut cu Filat doar cu o saptamîna înainte sa fiu numit la CC, cînd am înteles ambii ca lucrurile nu mai pot continua asa.
Profit: Cum ati comenta unele pareri potrivit carora odata cu alegerea Dvs. în functia de presedinte al CC, Vlad Plahotniuc si-a finalizat cu succes combinatia din mai multe miscari în rezultatul careia acesta are la CC „oamenii sai”?
A.T.: Zvonurile de „colaborare cu dl Plahotniuc” fac parte dintr-o campanie lansata din umbra de premierul Filat înca în vara anul 2010, al carei scop era de a compromite persoanele care, în viziunea dumnealui, îi faceau concurenta sau aveau un punct distinct de vedere. Cei care au urmarit cu atentie aceasta campanie de denigrare, au remarcat faptul ca toti cei care nu erau pe placul dlui Filat imediat deveneau „oamenii lui Plahotniuc”. Daca ar fi sa cautam si anumite fapte pe care se bazeaza aceste bîrfe, vom vedea ca ele lipsesc. Revenind la numirea mea la CC. Fara propunerea Primului-Ministru, eu nu puteam fi numit judecator la Curtea Constitutionala, iar dl Filat n-ar fi numit niciodata în functia de judecator la CC o persoana apropiata de dl Plahotniuc. Ar fi fost lipsit de logica.
Profit: Am putea astepta revenirea Dvs. în marea politica?
A.T.: Eu nu planific nimic. Într-o tara ca Moldova este o mare eroare sa-ti planifici actiunile pentru cinci ani înainte. Acum am un mandat de judecator si de presedinte al CC. Este o provocare pentru mine acest lucru si vreau sa depun toate eforturile pentru ca aici lucrurile sa mearga bine.
SURSA: Blogul lui Alexandru Tanase