INFOTAG: Domnule Tanase, care a fost principala Dvs. realizare in calitate de ministru? Cu ce va mindriti cel mai mult?
A.T.: Cred ca nu ar fi potrivit sa vorbesc eu despre propriile realizari. As puncta insa un element care face distincta perioada mandatului meu fata de alti ministri: R.Moldova a avut pentru prima data o figura politica in calitate de ministru al Justitiei.
Totodata, in cele 14 luni de mandat am reusit sa promovez doua reforme institutionale importante: reforma sistemului de executare a hotaririlor judecatoresti si reforma avocaturii. Tot in timpul mandatului meu a fost elaborat setul de proiecte de legi privind mica reforma judecatoreasca, ce vizeaza reforma mecanismelor de procedura penala si civila. Nu stiu insa daca actualul ministru al Justitiei, Oleg Efrim, va promova sau nu acest pachet de reforma.
„I”: De ce este atit de important ca ministrul Justitiei sa fie o figura politica?
A.T.: Justitia si economia sint domenii unde orice decizie este politica. Daca nu esti o persoana cu pondere politica, atunci nu poti face nimic. Eu am reusit sa promovez anumite proiecte importante, datorita ponderii pe care am avut-o la acel moment in interiorul Partidului Liberal Democrat din Moldova. in situatia in care un membru al Guvernului este un simplu tehnocrat, el nu are posibilitatea sa-si promoveze ideile. Este cazul Guvernului Tarlev, unde ministrii nu erau figuri politice si aveau in realitate doar un mandat de administrare a domeniului. Politicile se faceau la Presedintie. Eu cred ca trebuie sa ne distantam de acest model.
„I”: Societatea civila critica reforma sistemului de executare, pe motiv ca executorii judecatoresti nu vor sa puna in aplicare hotaririle din care nu au profit. Adica o mama singura nu-si poate primi pensia alimentara, pentru ca nu are cine sa duca la bun sfirsit decizia instantei.
A.T.: Legea ii obliga pe executorii judecatoresti sa execute toate deciziile. De asemenea, ii obliga sa execute gratuit hotaririle ce vizeaza restabilirea in functie sau incasarea pensiei alimentare. Exista insa persoane care fac abuzuri, iar pentru asemenea cazuri exista posibilitatea de a initia procedurile disciplinare. in alta ordine de idei, incasarea pensiei alimentare dintotdeauna a fost o problema, insa din alte motive. O mare parte din cetateni lucreaza la negru, respectiv nu ai cum sa incasezi sumele de bani cuvenite. Problema incasarii pensiilor alimentare este una de atitudine a societatii si nu poate fi solutionata doar prin cai judiciare. Societatea, dar mai ales angajatorii, ar trebui sa condamne persoanele care refuza sa aiba grija de copiii lor.
„I”: Acum doi ani, Alianta pentru Integrare Europeana ne-a promis reforma justitiei. Cu exceptia unor mici modificari, insa, o reforma de sistem nu s-a vazut. De ce?
A.T.: Exista doua cai de a face reforme: pot fi elaborate strategii care nu se stie daca se vor realiza vreodata sau pot fi promovate proiecte de reforme rapide care sa fie ajustate pe parcurs. Moldova este campioana la strategii si la planuri de actiuni care nu se mai implementeaza niciodata. Multi guvernanti cred ca va fi posibil de mimat o reforma a justitiei si a organelor de interne, elaborind strategii si operind modificari formale, dar care in realitate mentin actualul sistem. Eu sint convins ca lucrurile trebuie schimbate radical. in acest context, cea mai mare problema o reprezinta oamenii. Noi avem legi bune care corespund in linii mari exigentelor unui stat democratic, insa daca nu-i inlocuim pe cei care trebuie sa aplice aceste legi, atunci nimic nu se va schimba. Daca as fi avut sprijinul colegilor in timpul mandatului de ministru, as fi promovat in sistemul judiciar oameni tineri cu o alta mentalitate, astfel incit acestia sa nu perceapa, de exemplu, profesia de judecator drept business.
„I”: Coruptia insa este prezenta chiar la Facultatea de Drept. Acolo sint educati studentii in spiritul businessului judiciar.
A.T.: Sint de acord ca lucrurile nu sint simple in sistemul nostru de invatamânt, asta insa nu inseamna ca nu exista oameni integri printre studentii si profesorii nostri. Noi avem 500 de judecatori pe tara si vreo 5-6 mii de absolventi anual. Eu cred ca avem de unde alege oameni care ar avea atit pregatire profesionala, cit si integritate morala.
Acum doi ani, Dumnezeu ne-a dat o sansa ca in 4-5 ani sa schimbam ceva in tara, astfel incit tinerii sa nu fuga de aici. Eufemistic vorbind, daca acest lucru nu va fi inteles, riscam ca Moldova sa devina o tara populata doar de deputati, ministri si oameni in epoleti. Timp de doi ani, asistam la interminabile reglari de conturi intre oamenii de la conducere, iar tara se duce cu pasi marunti, dar siguri, la fund.
„I”: Sa fie cumetrismul de vina ca nu se fac reforme?
A.T.: Cumetrismul este o notiune mult prea ingusta. Problema noastra este coruptia, care are o dimensiune mult mai larga. Ea nu inseamna doar oferirea sau acceptarea mitei. Promovarea, spre exemplu, in functie unui judecator incompetent si fara merite, il obliga pe acesta sa adopte decizii ilegale pentru a-i rasplati pe cei care l-au numit. O hotarire ilegala prejudiciaza nu doar o persoana, ci submineaza increderea publica in actul de justitie.
„I”: De ce are nevoie o guvernare democratica pentru a face reforme: vointa sau bani?
A.T.: in spatiul post-sovietic, guvernarile democratice au un handicap: ajungind la putere uita de reforme si incep a se razboi intre ele. Asta au facut democratii in Rusia pe timpul presedintelui Boris Eltin, asta au facut in Ucraina pe timpul lui Victor Iuscenco si, din pacate, cam asa ceva se intimpla si in Moldova. Pentru a face reforme ai nevoie de o viziune clara despre ce vrei sa faci si de vointa politica ferma. Banii sint la coada, deoarece cei care au vointa si viziuni gasesc si bani.
„I”: Uniunea Europeana a dat de inteles ca daca nu realizam progrese, atunci nu vedem ajutorul financiar de €50 milioane pentru justitie. Credeti ca R.Moldova va indeplini conditiile UE?
A.T.: Pe timp de instabilitate politica nu se fac reforme profunde. Destinatia fondurilor propuse de UE insa nu corespunde in totalitate necesitatilor R.Moldova. Noi avem nevoie bani pentru a da judecatorilor un salariu lunar de minim 15-20 mii lei, iar grefierilor minim 7-8 mii lei. Noi avem nevoie de investitii de sute de milioane de lei pentru a construi o elementara infrastructura pentru instantele de judecata, astfel incit procesele sa nu aiba loc in costerete, ci in sali de judecata dotate corespunzator. UE nu finanteaza asa ceva, asta inseamna ca trebuie sa gasim resurse interne. Resurse interne insa nu se aloca, deoarece puterea are alte prioritati.
Este nevoie ca guvernantii sa trateze reforma justitie ca pe una prioritara nu doar in vorbe, dar si in fapte. Cind am vrut sa institui Consiliul pentru Reforma Justitiei, initiativa mea n-a fost sustinuta. Cind acesta a fost instituit de presedintele interimar, Marian Lupu, s-a inceput scandalul de ce ma rog Consiliul nu este la Guvern, ci la Presedintie. Toate acestea demonstreaza ca reforma justitiei nu este o prioritate, ci mai degraba o carte de bataie.
Am impresia ca se incearca de a mima reforme, pentru a pacali europenii si americanii sa crediteze in continuare Guvernul. Se incearca de a se profita de faptul ca UE si SUA au devenit intr-un fel ostatici. Dupa esecurile proiectelor lor politice promovate in spatiul ex-sovietic, in special dupa esecul din Ucraina, sigur ca se incearca prezentarea R.Moldova drept o istorie de succes. Daca deconectam televizorul, vom vedea ca sintem departe de a fi o „istorie de succes”. Eu nu cred ca se va reusi a se mentine aceasta iluzie fara a face schimbari radicale. A incercat-o Vladimir Voronin timp de opt ani si nu a mers. Nu vad de ce ar merge acum.
„I”: Dvs. ati vorbit nu o data despre finantarea partidelor. Cum sa facem acest proces transparent? Credeti ca finantarea partidelor de la Buget va solutiona problema?A.T.: Partidele sint asa cum le accepta societatea. Legea finantarii partidelor de la Bugetul de stat trebuie sa fie implementata, dar ea nu va da efecte daca nu vor fi introduse si alte modificari. Sistemul nostru electoral este unul vicios si distruge competitia politica. inainte de a veni la putere, Partidul Liberal Democrat a promis modificarea sistemului electoral prin trecerea la cel mixt. La acest angajament s-a renuntat, deoarece baronii politici isi trateaza membri de partid ca pe niste iobagi si se tem ca n-o sa poata sa-i mai controleze.
Eu as caracteriza situatia din ziua de azi drept o democratie mimata, in spatele careia se ascunde un sistem quasi-autoritar. Aparent avem partide politice, dar in realitate nu avem decit un „one man show”. Aparent avem ministri, dar acestia nu misca un deget daca nu le zice sefu’.
Am impresia ca se incearca copierea neinspirata a sistemului politic din Federatia Rusa, unde pe hirtie exista un sistem perfect democratic, dar in realitate este altceva. Cei care au asemenea planuri, trebuie sa tina cont de faptul ca Rusia este capabila sa-si plateasca propriile facturi fara interminabile creditari externe, iar cetatenii lor nu lucreaza in toate colturile lumii pentru a-si salva familiile de foame.
„I”: Ce facem cu transparenta in finantarea campaniilor electorale? Observatorii internationali spun ca cheltuielile reale sint cu 30-40% mai mari decit datele declarate la CEC.
A.T.: Eu stiu cit costa o campanie. Cind vad rapoartele CEC, ca partidul X a cheltuit 8 milioane de lei, ma umfla risul. Nici macar bugetele de publicitate nu sint acoperite de sumele declarate.
„I”: Ce solutie vedeti pentru monitorizarea averilor demnitarilor?
A.T.: Trebuie sa impartim demnitarii in categorii. Daca este sa vorbim de parlamentari, atunci 90% din ei sint oameni care traiesc numai din salariu. Alte 10% au afaceri si au ajuns in politica datorita faptului ca au bani. Daca vorbim de ministri, atunci nu cunosc ministri bogati cu exceptia dlui Filat („I” – premierul Vladimir Filat). Trebuie reformat conceptual sistemul fiscal. Da, ca si in justitie, daca nu se vor aduce oameni cinstiti in sistem, schimbari nu vom vedea.
„I”: De ce credeti ca nu se ajunge la institutionalizarea lobbysmului?
A.T.: Grupurile de lobby functioneaza bine in sistemele unde exista transparenta si democratie. Unde exista coruptie, oficializarea lobbysmului nu este necesara. Neoficial, noi avem grupuri de lobby. Ele insa nu promoveaza proiecte in Parlament, ci mituiesc functionarii si cumpara judecatorii pentru a-si rezolva anumite probleme.
Sursa: Infotag.md