Depinde de capacitatea Romaniei de a exploata acest potential si de capacitatea elitei sale politice de a gasi un consens unitar si durabil atunci cand interesul national, in dauna interesului de partid, are prioritate.
In Romania, dezbaterile pe aceasta tema sunt de multe ori preferate de un public ceva mai select si bine informat. Totusi umorul si povestile spectaculoase din trecut sunt pentru toata lumea!
Fostul premier Adrian Nastase a explicat in cadrul conferintei ”Strategia rasariteana din politica externa a Romaniei si cea fata de minoritatile rusofone din spatiul de interes national. Cazul Republicii Moldova”, organizata de Fundatia Europeana Titulescu, in parteneriat cu Asociatia Europeana de Studii Geopolitice si Strategice Gheorghe I. Bratianu, Institutul Fratii Golescu pentru relatii cu romanii din strainatate si Asociatia Culturala Pro Basarabia si Bucovina, ca Romania are nevoie de strategii de politica externa bine articulate in zona estica, daca vrea sa existe si sa conteze cu adevarat in acest spatiu.
Nastase a subliniat ca in prezent lipsesc aceste strategii in spatiul rasaritean si acest lucru prejudiciaza interesele romanesti in aceasta zona si introduc Romania intr-o sfera de non-actiune in planul politicii externe, viciind capacitatea diplomatica de a trasa si persuada obiective pragmatice pentru Romania.
Limba moldoveneasca, o limba straina ce se invata in mai putin de o zi
Nastase a evocat un episod italian de politica externa pentru a sublinia artificialitatea discursului existent in Republica Moldova despre identitatea moldoveneasca, adaugand ca identitatea, in definitiv, este o obtiune a fiecaruia, indiferent cat de absurd percepem noi acest lucru.
„Imi amintesc despre o discutie mai spectaculoasa pe care am avut o la o intalnire cu ministrii, apropo de limba moldoveneasca. Atunci, la reuniunea respectiva, am vazut ca una dintre cabinele de traduceri avea notat limba moldoveneasca si eu mi-am inceput discursul spunandu-i lui Berlusconi ca aerul de aici, de pe malul marii, la respectiva reuniune este absolut extraordinar si ca intr-o singura zi am invatat o noua limba straina, respectiv limba moldoveneasca. I-am spus atunci asa: ”Ca sa va dovedesc imi voi tine discursul direct in limba moldoveneasca”. Si mi-am tinut discursul evident in romana si la sfarsit l-am intrebat pe un viceprim-ministru de atunci, daca a inteles ce am spus eu in limba moldoveneasca si mi-a spus: Da!Sigur! In orice caz a fost destul de amuzant!”, povesteste fostul premier.
Identitatea moldoveneasca, o supapa pentru presiuni pe axa Bucuresti-Moscova Nastase a precizat ca identitatea moldoveneasca poate reprezenta o filosofie de diplomatie publica aplicata de Republica Moldova pentru a reduce presiunile exercitate de Bucuresti sau de Moscova. „In dictionarul celebru al domnului Stati figurez si eu. Undeva sunt mentionat in prefata deoarece nu am recunoscut limba moldoveneasca si am avut rezerve fata de ea. A fost un moment prin 2000 si ceva cand domnul Tarlev si reprezentantii guvernului au insistat foarte multe pe aceasta chestiune. Identitatea moldoveneasca era o forma de echilibru pentru moldoveni avand in vedere presiunile ce veneau de la Bucuresti si de la Moscova”, apreciaza Nastase.
In viziunea sa, ar trebui sa punem in discutie in NATO anumite lucruri deoarece aceasta spirala cu frontiera rasariteana creeaza cele mai multe probleme in primul rand pentru noi deoarece americanii sau portughezii sunt departe de acest spatiu. „Si americanii si rusii au un interes in aceasta zona. Unele interese sunt legitime altele mai putin sau chiar deloc. Pe acestea trebuie sa le identificam si mai ales sa vedem care sunt exact interesele romanesti”, puncteaza fostul premier.
Astazi suntem din pacate vecini din nou cu Rusia
Generalul Constantin Degeratu considera ca trebuie sa construim o strategie de securitate in zona rasariteana deoarece ne afla intr-o zona foarte fierbinte pe frontiera estica. „Cu siguranta nu putem schimba geografia. Suntem aici de 300 de ani de la 1711 vecini cu Rusia. Am trait un vis frumos in ultimii 20-25 de ani si anume: Nu mai eram vecini cu Rusia! Astazi suntem din pacate vecini din nou cu Rusia”, subliniaza Degeratu.
Acesta a amintit ca din 2008 in toate strategiile de politica externa si securitate rusesti NATO este declarat inamicul Rusiei. „Putin a venit la Bucuresti in 2008 si a batut cu pumnul in masa si a zis: Nu mai vreau extindere NATO! Si noi am zis ca e bine. Stiind bine criteriile NATO, Putin a organizat agresiunea impotriva Georgiei. Din acel moment Georgia a fost captiva in sfera de influenta ruseasca, deoarece o tara care are probleme teritoriale nu poate fi membru NATO”, apreciaza Degeratu.
Rusia priveste Romania ca inamic si agresor Din 2012 Rusia considera extinderea UE o agresiune economica la adresa sa. Generalul a subliniat ca din moment ce suntem un stat NATO, Rusia ne priveste clar ca pe un inamic. In opinia sa, perceptia generala de care ar trebui sa se tina acont in acest moment reflecta pozitia Rusiei din 2008 incoace. „Daca Romania sprijna integrarea europeana a Republicii Moldova, atunci devine agresor al Federatiei Ruse. Acest lucru este foarte clar in acest moment! In momentul in care spunem ca suntem o singura natiune cu doua state devenim agresorii Rusiei. In timp ar fi bine sa cautam o solutie de negociere mai pasnica cu Rusia”, explica Degeratu.
Romania trebuie se se aseze la masa de dialog si negociere cu Rusia
Constantin Corneanu, istoric, cercetator al relatiilor internationale si presedintele Asociatiei Europene de Studii Geopolitice si Strategice Gheorghe I. Bratianu, crede ca Romania trebuie sa se aseze la masa de dialog si negociere cu Rusia deoarece lucrurile sunt mai complicate decat par in realitate. „Trebuie sa fim conectati la aceasta lume estica. Ar deranja pe cineva la NATO sau la Bruxelles daca Romania ar avea o strategie coerenta pentru spatiul rasaritean?”, se intreaba Corneanu. In opinia sa, uitam de Transnistria, de romanii de acolo si de drepturile noastre istorice. „Un referendum in Moldova vis a vis de optiunea unirii celor doua state este o idee puerila si periculoasa! Nu putem sa dam apa la moara unei perspective rusesti asupra istoriei. Noi in 25 de ani nu am reusit sa fim mai iubiti la Chisinau, sa ne facem mai bine intelesi in Moldova”, a explicat istoricul.
Planul Marshall pentru Moldova, o fictiune
Acesta a precizat ca planul Marshall pentru Republica Moldova, initiat de Fundatia Universitara a Marii Negre, este inoperabil si putin ambiguu. In opinia sa, nu se precizeaza clar cine va administra un astfel de fond pentru Moldova si ce companii romanesti vor investi acolo, avand in vedere si capacitatea investionala a Romaniei. „Am inteles ca exita si un plan Marshall pentru Republica Moldova. La ce se refera acest proiect mai exact? M-ar interesa ca investitiile sa vina din partea companiilor romanesti, dar noi inca un avem o burghezie reala care sa aiba capacitatea de a investi la Chisinau”, a mai precizat presedintele Asociatiei Europene de Studii Geopolitice si Strategice Gheorghe I. Bratianu.
Sursa: Blogul lui Alexandru Filimon pe Adevarul.ro