15:26, 16 Aprilie 2017
, Stirile Pro TV

Referendumul din Turcia ar putea pune capat procesului de aderare la UE. Ce se va intampla daca turcii ii spun DA lui Erdogan


Oficialii de la Bruxelles au avertizat ca un referendum constitutional pentru extinderea puterilor presedintelui Recep Tayyip Erdogan are putin sanse sa repare relatiile tensionate dintre Turcia si UE.


 

Mai mult, risca, mai degraba, sa puna capat pentru totdeauna procesului indelungat de aderare a tarii la Uniunea Europeana, relateaza Reuters, potrivit News.ro.

 

Chiar daca alegatorii nu voteaza pentru extinderea puterilor prezidentiale la referendumul constitutional de duminica, democratia si justitia turca vor avea de suferit pe termen lung, iar guvernul ar putea sa aleaga sa puna si mai multa presiune pe oponentii si criticii lui Erdogan.

 

”Nu exista niciun rezultat bun. Exista un decalaj urias intre liderii europeni si Erdogan. Nu vad cum acesta s-ar rezolva usor”, a declarat un fost ambasador al Uniunii Europene in Turcia, care lucreaza acum pentru think-tank-ul Carnegie Europe.

 

De asemenea, diplomatul european sustine ca va exista o ”tacere politicoasa” din partea blocului comunitar daca iese castigator Erdogan.

 

Referendum Turcia

Turcia a devenit un partener crucial pentru blocul comunitar in fata crizei migrantilor, dupa ce a acceptat milioane de refugiati sirieni, insa este departe de a incheia procesul de aderare inceput in urma cu 12 ani.

 

Liderii europeni au condamnat un urias pas inapoi facut de Turcia odata cu lansarea unei campanii masive de epurare a presupusilor gulenistilor ca urmare a puciului esuat impotriva regimului Erdogan.

 

Presedintele Erdogan a reusit sa-si alieneze si mai mult aliatii prin cultivarea unei retorici ostile la adresa executivelor olandeze si germane, denuntand acte de nazism comise de premierul Rutte si cancelarul Merkel.

 

Disputa diplomatica a izbucnit dupa ce autoritatile olandeze au blocat aterizarea unui avion al ministrului turc de Externe si, ulterior, au ordonat ministerului turc al Familiei sa paraseasca imediat tara, dupa ce aceasta a incercat sa se adreseze multimii de la un miting pro-Erdogan din Rotterdam.

 

Insa, un oficial turc de rang inalt a sustinut ca o victorie a taberei ”da” ar putea sa aduca o mult asteptata stabilitate in relatiile turco-europene si sa permita Uniunii Europene sa-si dezvolte legaturile comerciale cu Turcia.

 

”In caz contrar vom avea doar haos”, a declarat oficialul de la Ankara.

 

Dar altii nu sunt de acord cu aceasta pozitie, iar un oficial turc a precizat ca ar fi vorba de o ”stabilitate falsa in numele domniei unui singur om”.

 

REZULTATE RISCANTE


Tabara pro-Erdogan crede ca acest referendum este o sansa unica pentru a cimenta pozitia celui mai important lider din istoria moderna a Turciei, in vreme ce oponentii se tem de mai multa putere in mainile unui singur om, care si-a dovenit deja calitatile dictatoriale prin campania masiva de epurare a adeptilor clericului Fethullah Gulen.

 

Intre timp, sondajele de opinie arata un referendum extrem de strans si nicio tabara nu poate fi declarata castigatoare inainte de inchiderea urnelor.

 

Oficialii europeni cred ca toate rezultatele posibile sunt riscate, tocmai pentru ca diferenta finala ar putea sa fie facuta de cateva puncte procentuale.

 

Referendum Turcia

O victorie il va incuraja pe presedintele turc sa meraga mai departe cu alte schimbari constitutionale promise si sa reintroduca inclusiv pedeapsa capitala, punand capat definitiv procesului de ascensiune al Turciei la Uniunea Europeana.

 

Expertii de la Consiliul Europei au avertizat din martie ca o presedintie cu puteri nelimitate reprezinta ”un pas inapoi periculos” pentru democratia din Turcia.

 

Insa, Erdogan dezminte aceste acuzatii, sustinand ca vor exista o serie de puncte de echilibru si control pentru noul sistem prezidential. Un asemenea punct de control va fi reprezentat de obligatia de a declansa atat alegeri prezidentiale, cat si legislative in eventualitatea dizolvarii Parlamentul de la Ankara.

 

SPERANTE PENTRU CIPRU


Oficialii europeni sustin ca si alte scenarii sunt sumbre dupa referendumul constitutional din Turcia.

 

Un rezultat contestat ar duce la instabilitate si chiar violenta, iar un esec ar insemna ramanerea la putere a lui Erdogan, a carui pozitie drept cel mai puternic politician este necontestata in Turcia.

 

Oficialii europeni avertizeaza ca Erdogan ar putea sa reprogrameze alegerile prezidentiale si parlamentare, care ar trebui sa aiba loc in 2019, in eventualitatea unui esec pentru tabara ”da” la referendumul constitutional din duminica Pastelui.

 

”Daca pierde, am putea sa ne asteptam la o campanie electorala extrem de grea si brutala, am putea sa vedem ca ambele tabere recurg la actiuni violente. Ar epura opozitia chiar si mai mult... daca rezultatele sunt contestate, ar putea sa destabilizeze intreaga situatie”, a declarat un al treilea oficial de la Bruxelles.

 

Consiliul Europei arata ca 36.000 de persoane isi asteapta procesele in detentie, iar alti 100.000 de oameni au fost suspendati sau demisi in urma loviturii de stat esuate din Turcia.

 

Pentru Bruxelles, scenariul ideal ar fi o perioada de calm post-referendum, care ar permite un restart al relatiilor bilaterale turco-europene si o modernizare a uniunii vamale, inclusiv prin relaxarea regimului de vize pentru cetatenii turci care vin in Uniunea Europeana.

Referendum Turcia

 

SONDAJELE ARATA UN REZULTAT STRANS

 

 Scrutinul se anunta foarte strans, in conditiile in care cel mai recent sondaj crediteaza tabara “da” cu 51% din intentiile de vot.

 

“Un sistem fara control sau echilibru si fara frane”, astfel descria liderul formatiunii de opozitie MHP, Devlet Bahceli, proiectul de revizuire a Constitutiei in urma cu cateva luni… inainte de a lua pe toata lumea prin surprindere si a-l sustine.

 

Cei 57 de milioane de alegatori turci – inclusiv o diaspora puternic mobilizata in Germania, Olanda, Elvetia si Franta – sunt chemati sa se pronunte asupra reformei constitutionale ce ar concentra puteri exorbitante in mainile presedintelui, Recep Tayyip Erdogan. Acesta din urma ar cumula, in termen de doi ani, functiile de sef al statului si al Guvernului si va putea fi demis numai de Parlament.

 

Inca o lovitura data separararii puterilor in stat – Erdogan va putea sa numeasca aproape o jumatate dintre inaltii magistrati, scrie Les Echos.

 

“Starea de urgenta declarata dupa puci ar deveni modul de functionare normal, trecut in Constitutie”, a explicat un analist. “O adevarata lovitura de stat civila”, afirma deputatul HDP (opozitie, prokurd) Meral Bestas, dupa dezbateri turbulente (scaune au fost aruncate, iar un deputat a fost muscat) in Parlament, pentru adoptarea proiectului.

 

Cancelariile straine sunt ingrijorate, in conditiile in care Turcia este o tara-cheie pe flancul de sud-est al NATO, in prima linie din criza siriana si stat candidat la UE.

 

INTELEGEREA SITUATIEI PSIHOLOGICE A POPORULUI TURC


Ingrijorarile nu duc decat la ridicari din umeri in randul electorilor AKP din cartierul Basaksehir, in Anatolia, unde Erdogan este vazut ca o razbunare pe elita laica aroganta. In zona, majoritatea alegatorilor vor doar o reforma care sa ii permita presedintelui sa actioneze mai rapid si mai eficient.

 

Berkai Mandiraci, analist pentru Turcia in International Crisis Group, subliniaza ca “trebuie inteleasa si situatia psihologica din acest moment a poporului turc, care a vazut numeroase amenintari in ultimele 18 luni, atentate, un puci ratat, razboi la portile sale, interferente externe reale sau imaginate, pe care puterea mizeaza. Pentru multi, acest referendum nu este atat de mult un plebiscit pentru Erdogan, cand un vot privind puterile necesare pentru a face fata acestor pericole”.

 

Guvernul atrage, insa, atentia ca seful statului va putea fi demis si inculpat cu acordul a trei cincimi dintre deputati.

 

Presedintele patronatului turc TUSIAD, Bahadar Kaleagas, se declara ingrijorat de proiectul de reforma, dar incearca sa dea dovada de retinere. “Nu trebuie sa vedem totul in alb si negru. Proiectul constitutional reprezinta un fel de lege-cadru care poate duce spre autoritarism, asa cum poate duce si la un Executiv democratic mai eficient, totul va depinde de alegerea sa si de cea a alegatorilor”, sustine el.

 

UN DEZECHILIBRU

 

Aceste argumente nu conving asociatia avocatilor, care a preluat conducerea miscarii de contestare, depasind chiar si partidul laic CHP. Alegatorii acestei formatiuni, la fel ca si cei ai HDP, vor vota in masa “nu” duminica, la fel ca si o proportie substantiala, peste 20%, din sustinatorii nationalistilor din MHP, mai atasati de sistemul actual decat liderul partidului lor.

 

“Este suficient ca 10% dintre alegatorii AKP sa se teama de o astfel de concentrare a puterii pentru ca ‘nu’ sa castige”, calculeaza Aluk Tukel, fost presedinte al Institutului Bosforului.

Referendum Turcia

Nici un lider AKP nu a indraznit sa se opuna proiectului, dar unii si-au exprimat o oarecare reticenta, precum fostul presedinte Abdullah Gül.

 

Propaganda regimului este, intr-adevar, masiva. Timpul alocat in jurnalele de stiri in favoarea proiectului de modificare a Constitutiei a fost de 10 ori mai mare decat cel alocat taberei “nu”.

 

Acest dezechilibru este rezumat intr-un desen al publicatiei satirice Penguen, in care un barbat il intreaba pe altul: “Vei vota ‘da’ sa ‘nu’a”. Celalalt ii raspunde: “Cea Exista si alta alegere in afara de ‘da’a”.

 

Turcii isi exprima opinia in al saptelea referendum national de dupa lovitura de stat din 1960

 

Turcii isi exprima duminica opinia in al saptelea referendum national, prima consultare asupra unei singure probleme din ultimii 56 de ani, scrie agentia proguvernamentala Anadolu. La noua luni dupa ce a infrant o tentativa sangeroasa de puci, presedintele turc Recep Tayyip Edogan joaca totul intr-un referendum pe tema revizuirii Constitutiei care ii va permite, in cazul unei victorii, sa-si consolideze in mod considerabil puterile.

 

O victorie a taberei ”da” (”evet”) va insemna inlocuirea actualului sistem parlamentar prevazut de Constitutie cu un sistem prezidential, care-i va acorda presedintelui Recep Tayyip Edogan puteri vaste si va desfiinta postul de premier.

 

Referendumuri in vederea amendarii Constitutiei, precum cel de duminica, sau cu privire la sistemul electoral au mai fost organizate in tara.

 

Dintre toate aceste consultari, doar unul nu a trecut de urne, cel din septembrie 1988 cu privire la organizarea unor alegeri locale anticipate.

 

Primul referendum a avut loc la un an dupa lovitura de stat din 1960, cand alegatorii au fost invitati sa se pronunte asupra inlocuirii Constitutiei din 1924 cu o carta care reflecta separarea puterilor in stat si stipula drepturile si libertatile individuale.

 

Noua Constitutie a fost adoptata cu aproape 62% din voturile exprimate, iar prezenta la urne a fost de 81%.

 

Aceasta Constitutie a ramas in vigoare pana in noiembrie 1982, cand junta militara care a preluat puterea cu doi ani mai inainte a propus o noua Constitutie. La fel ca si Constitutia din 1961, si aceasta a fost elaborata de o comisie dominata de militari.

 

Prin aprobarea acestei noi Legi fundamentale, cu 91% din voturile exprimate, organizatilor din cadrul societatii civile, precum sindicatele, li s-a interzis activitatea politica, iar anumite partide si lideri au fost scosi in afara legii.

 

Odata cu aceasta consultare, generalul Kenan Evren, care nu a avut contracandidati, a fost ales presedinte pe o perioada de sapte ani.

 

PRESEDINTE ALES PRIN VOT POPULAR

 

Referendumul din septembrie 1987 le-a permis politicienilor scosi in afara legii, cu un rezultat strans, sa revina in politica.

 

Amendamentul a fost adoptat cu 50,2% din voturile exprimate. Aproape 94% dintre cetatenii cu drept de vot s-au prezentat la urne.

 

Un an mai tarziu, turcii au fost chemati sa se pronunte asupra organizarii alegerilor locale din 1989 cu un inainte. Propunerea a fost respinsa cu 65% din voturile exprimate.

Referendum Turcia

Aceasta consultare a fost urmata de referendumul din octombrie 2007 care a deschis calea catre referendumul din acest an prin faptul ca a propus ca presedintele sa fie ales in mod direct, in loc sa fie ales de deputati in Parlament.

 

Aproximativ 69% dintre cei care s-au prezentat la urne au votat in favoarea modificarilor, inclusiv a reducerii mandatului prezidential la cinci ani si a mandatului parlamentar de la cinci la patru ani. Prezenta la vot a fost de 67%.

 

Trei ani mai tarziu, electoratul a fost chemat sa se pronunte asupra unei compatibilizari mai mari a legislatiei Turciei cu cea a Uniunii Europene (UE).

 

In acest referendum s-a propus amendarea Constitutiei din 1982. Consultarea a permis urmarirea in justitie a pucistilor din 1980, o garantare a largirii unor drepturi economice si sociale, o reforma judiciara si o consolidare a libertatilor individuale.

 

Proiectul a fost adoptat cu 58% din voturile exprimate.

 

CONCENTRAREA PE REZULTATE


Sondajele sugereaza ca rezultatele vor fi extrem de stranse. Schimbarile propuse ar putea sa inlocuiasca actualul sistem parlamentar cu unul prezidential, care prezinta anumite similaritati cu Franta si Statele Unite.

 

Erdogan sustine ca un asemenea sistem este necesar pentru a evita coalitiile guvernamentale fragile, insa oponentii critica o concentrare prea mare de putere in mainile presedintelui Turciei.

 

In vreme ce unii investitori par ca se pregatesc pentru o victorie a taberei ”da”, reactia imediata ar putea sa fie de scurta durata, iar pietele isi vor indrepta atentia spre ce se va intampla dupa referendum la Ankara.

 

”Ceea ce se va intampla dupa referendum va avea implicatii pe termen mediu pentru Turcia. Noi credem ca dupa reactiile rapide ale pietei fata de rezultatele referendumului, jucatorii se vor concentra pe consecinte” a scris Ozgur Altug, economistul sef de la BCG Partners.

 

Printre consecintele referendumului ar putea sa se numere intarzierea reformelor de mult promise, in special pentru ca alegerile anticipate au o probabilitate ridicata in Turcia.

 

ALEGERI ANTICIPATE


Autoritatile turce trebuie sa organizeze alegeri parlamentare si prezidentiale in 2019, dar presedintele Erdogan ar putea sa declanseze alegeri anticipate pentru a intari majoritatea AKP in Parlament in eventualitatea unei victorii a taberei ”nu” in referendumul din duminica Pastilor.

 

De asemenea, acesta este un moment extrem de potrivit pentru alegeri anticipate, avand in vedere ca principala opozitie pro-kurda de la HDP a fost slabita de campania de epurare lansata dupa puciul esuat de presedintele Erdogan.

 

Daca castiga tabara ”da”, atunci alegerile anticipate vor asigura extinderea rapida a puterilor presedintelui Recep Tayyip Erdogan.

 

Potrivit formularii utilizate in referendum, presedintele isi va asuma noile puteri extinse doar dupa urmatoarele alegeri prezidentiale si parlamentare din Turcia.

 

Oficialii AKP au spus ca nu se gandesc pentru moment la alegeri anticipate, dar investitorii au dubii.

 

”Formatiunea de guvernamant ar putea sa considere un vot de incredere prin prezentarea anticipata la urne, potrivit unor investitori”, se arata intr-o nota a Morgan Stanley.

 

Chiar si fara alegeri anticipate, investitorii se asteapta la un nou blocaj politic, in special in eventualitatea unei victorii a taberei ”da”, care i-ar forta pe parlamentari sa se concentreze asupra armonizarii legilor si sistemului legislativ cu puterile extinse ale presedintelui Erdogan.

Alte ştiri despre: