14:16, 4 Ianuarie 2018
, PRO TV

Analiza BBC News. De ce au iesit in strada zeci de mii de oameni in Iran, sa protesteze - FOTO si VIDEO


In Iran, oamenii au iesit pe strazi ca sa protesteze fata de situatia economica dificila a tarii, precum si fata de represiunea politica.


 

Demonstraţiile sunt cele mai mari din această ţară, din 2009, când milioane de oameni au cerut reluarea alegerilor prezidenţiale.

Jurnaliştii de la BBC au realizat un rezumat al principalelor idei care trebuie reţinute în acest conflict.

 

Cât de răspândite sunt nemulţumirile locuitorilor Iranului?

 

 Demonstraţiile au început în al doilea mare oraş al Iranului, Mashhad, la sfârşitul lunii decembrie 2017, când sute de oameni au ieşit în stradă pentru a-şi arăta nemulţumirile faţă de preţurile mari la produsele de bază.

 

De atunci, aceste mişcări s-au răspândit în aproximativ 50 de oraşe, inclusiv în capitala Teheran, unde zeci de mii de oameni au criticat actuala putere.

 

Ulterior, protestele s-au transformat în violenţe în mai multe locuri din ţară, presa oficială de stat relatând că cel puţi 21 de oameni au fost ucişi în urma ciocnirilor cu forţele de securitate.

 

De asemenea, sute de persoane au fost arestate.

Ce vor protestatarii?

Iniţial, protestatarii erau nemulţumiţi de eşecul Guvernului preşedintelui Hassan Rouhani de a revitaliza economia în cădere a Iranului, alături de o rată mare de şomaj, inflaţie şi corupţie.

De asemenea, protestatarii au vrut să li se răspundă la întrebarea de ce ţara lor cheltuie o grămadă de bani în alte părţi decât Orientul Mijlociu, în condiţiile în care poporul suferă acasă.

Apoi, protestatarii şi-au îndreptat atenţia spre politicienii Republicii Islamice, pe care îi critică pentru greutăţile cu care se confruntă populaţia.

Recent, în Teheran, oamenii au cântat ”moarte dictatorului” - referindu-se cel mai probabil la Liderul Suprem Ayatolahul Ali Khamenei.

Unii au cerut, chiar, întoarcerea la monarhia care a fost abolită în 1979.

Cum au răspuns autorităţile?

Iniţial, forţele de securitate au părut să fie reţinute. Protesatarii din Mashhad au fost împrăştiaţi cu tunurile de apă, iar un număr mic de oameni au fost arestaţi.

Însă pe măsură ce mitingurile s-au înmulţit reprimările s-au intensificat.

Rouhani, care este un preşedinte moderat - el semnând un acord cu marile puteri occidentale în 2015 pentru limitarea programului nuclear al Iranului, în schimbul ridicării sancţiunilor impuse ţării sale - a declarat că iranienii sunt ”absolut liberi să critice Guvernul şi să protesteze”.

În acelaşi timp, însă, el a avertizat că forţele de securitate ”nu vor arăta nicio milă pentru aceia care distrug proprietăţile publice, nu respectă ordinea publică şi provoacă agitaţie în societate”.

Rouhani a mai spus că rezolvarea problemelor Iranului va ”necesita timp” şi a cerut oamenilor să susţină guvernul, însă apelul său nu a reuşit să calmeze situaţia.

Reformiştii şi conservatorii dau vina unii pe ceilalţi, dar şi pe forţele străine, că provoacă tulburări în ţară.

Autorităţile au blocat accesul la reţelele sociale şi la aplicaţiile de mesagerie, precum Telegram, care este folosită de milioane de iranieni, încercând în acest fel să oprească protestele, dar şi răspândirea fotografiilor şi clipurilor pe internet.

 

Cine sunt protestatarii?

Varietatea sloganurilor sugerează că sunt mai multe grupuri care iau parte la proteste, ceea ce sugerează că nu există lideri naţionali. Însă, până acum, mulţi dintre protestatari par să fie cu venituri mici, fără locuri de muncă, adică oameni care se chinuie să îşi hrănească familiile.

O investigaţie recentă, realizată de BBC Persia, a arătat că 15% dintre iranieni au sărăcit în ultima decadă, iar consumul lor de pâine, lapte şi carne roşie a scăzut între 30 % şi 50 %.

Rata de şomaj oficială este de 12,4 %, însă în unele zone ale şării sare de 60 %, potrivit ministrului de Interne Abdolreza Rahmani-Fazli. Tânăra generaţie, care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia sub 30 de ani, este afectată cel mai rău.

Preşedintele Rouhani, care a câştigat încă un mandat la alegerile din luna mai, a promis că încheierea acordului nuclear va revitaliza economia. Însă această creştere a fost foarte înceată pentru mulţi dintre iranieni, care suferă de austeritate din cauza sancţiunilor impuse de mult timp.

 

Ce este diferit faţă de situaţia din 2009?

Protestele de acum sunt cele mai mari şi mai serioase în Iran, de la realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad în funcţia de preşedinte în 2009.

Milioane de oameni au ieşit pe străzi pentru a cere reorganizarea alegerilor, lansând acuzaţii de fraudă. Cu toate acestea, ayatolahul Khamenei a insistat că rezultatele erau valide şi a ordonat reprimarea disidenţilor. Astfel, zeci de opozanţi au fost ucişi, iar mii de persoane au fost arestate.

La acea vreme, cei mai mulţi dintre opozanţi erau oameni cu studii, tineri din zonele urbane care voiau ca voturile lor să conteze.

De asemenea, protestele de acum 8 ani au fost concentrate în Teheran. De această dată, ele sunt organizate prin toată ţara.

 

Cum a reacţionat comunitatea internaţională?

Preşedintele SUA Donald Trump şi-a exprimat susţinerea faţă de protestatari, prin mai multe mesaje pe Twitter. El a scris că iranienii sunt ”înfometaţi de hrană şi de libertate”, adăugând că este timpul ”pentru o schimbare”.

Uniunea Europeană a anunţat că monitorizează situaţia şi că se aşteaptă ca drepturile iranienilor şi libertatea de exprimare ale acestora să fie respectate.

FOTO, jos: Preşedintele Iranului, Hassan Rouhani

 

 

Alte ştiri despre: