10:02, 25 Septembrie 2017
, PRO TV

Vladimir Tismaneanu: Mitul eurocomunist - Ceausescu si comunistii spanioli si greci


Ceausescu a proclamat mereu un internationalism ostentativ, vociferant si de parada. S-a pretins un corifeu al „marxismului creator”. In realitate, ceea ce urmarea el era sa-si afle sprijinitori in miscarea comunista mondiala, tot asa cum in Lumea a Treia era gata sa se alieze cu oricine il adula (adeseori pentru sume considerabile oferite prin Sectia Internationala a CC al PCR), scrie Vladimir Tismaneanu pentru europalibera.org


 

Considerentele ideologice nu-l împiedicau să devină amic cu un Juan Domingo Perón dacă acest lucru servea imaginii sale. În cartea mea Stalinism pentru eternitate poate fi găsită o fotografie cu Ceauşescu în vizită la Pol Pot.

 

Ar fi interesant de ştiut care erau contribuţiile financiare ale PCR la bugetul PC din Spania ori PC din Grecia (de fapt două partide, după 1968, cel pro-sovietic condus de Kostas Kolyannis, apoi de Harilaos Florakis, iar până în 2013 de Aleka Papariga, şi cel „interior”, condus de Haralambos Drakopoulos, dispărut ulterior prin varii fuziuni).

 

De la Bucureşti au emis ani de zile posturile de radio ale comuniştilor greci şi spanioli („Vocea adevărului” şi „Pirenaica”). Sediul se afla într-o clădire controlată de Securitate de pe B-dul 1 Mai, foarte aproape de fostul Muzeu de Istorie al PCR, actualul Muzeu al Țăranului Român.

 

Există un film documentar din 2009 al televiziunii culturale spaniole despre Radio Pirenaica, adică postul de radio España Independiente al PC din Spania (filmul îl are drept consilier pe fostul director, Ramón Mendezona, apar în el Carrillo, Mendezona, Irene Falcón, Dolores Ibárruri, Rafael Alberti, deci personaje cheie ale comunismului spaniol; motto-ul este din Manuel Vázquez Montalbán, autorul unei cărţi oneste şi demistificatoare despre Ibárruri, Pasionaria y los siete enanitos).

 

În februarie 1968, a avut loc acolo o confruntare violentă între adepţii lui Kolyannis (prosovieticii) şi cei ai liniei autonomiste (era imediat după Plenara a XII-a a CC al PC din Grecia care s-a ţinut la Budapesta). Ar fi fost extrem de interesante amintirile lui Pavel Câmpeanu despre aceste teme pe care le cunoştea ca nimeni altul (a fost instructor, apoi şef de sector în anii ’50 în cadrul Secţiei de Relaţii Externe, responsabil cu chestiunile emigranţilor greci şi iugoslavi, susţinători ai Cominformului).

 

Din păcate, nu ştiu să le fi scris. Chiar şi după ieşirea sa din aparatul CC, P. Câmpeanu, devenit sociolog specializat în studiul comunicaţiilor de masă, a urmărit atent evoluţiile din aceste partide şi îşi propunea, cum mi-a spus-o într-o discuţie purtată la Bucureşti cu puţin timp înaintea stingerii din viaţă, să scrie un articol pe care să-l propună revistei East European Politics and Societies (eram pe atunci editorul revistei, publicasem articolul său despre aparatul ideologic al PCR în anii ’50). Alte persoane care se ocupau de aceşti emigranţi erau ilegaliştii Lidia Lăzărescu (adjunctă de şef de secţie până la mijlocul anilor 1960) şi Zoltan Benedek (instructor la Secţia Gospodăriei de Partid).

 

Plenara a VI-a a CC al PC din Grecia la care a fost excomunicat micul Stalin al Eladei, Nikos Zahariadis, a avut loc la Snagov în martie 1956 şi a fost condusă, din însărcinarea Moscovei, de Gh. Gheorghiu-Dej personal. Principala interpretă de limbă greacă la întâlnirile conducerilor de partid română şi grecească era Amalia Zambeti.

 

Ar merita publicată cartea lui Dominique Eudes despre destinul tragic al partizanilor greci care nu au acceptat fără murmur dictatul lui Stalin (Les Kapetanios, apărută prin 1970, cu prefaţa politologului neo-marxist Nikos Poulantzas). De fapt, cartea a circulat în româneşte, într-o traducere destinată strictissim aparatului de partid.

 

Asemeni filmului L’Aveu care a fost proiectat, în 1970 sau 1971, chiar în sala specială de lângă CC al PCR. La Bucureşti au fost arestaţi, la începutul anilor 1950, de către Securitatea română, la cererea lui Zahariadis, figuri importante ale PC din Grecia sub acuzaţii halucinante, similare celor din procesele-spectacol oficiale.

 

După unele informaţii, fostul membru al Biroului Politic, Kostas Karagheorghis, a fost ţinut ostatic şi a murit în subsolul locuinţei lui Zahariadis din Cartierul Primăverii din Bucureşti (din câte am aflat, era pe strada Grădina Bordei, azi Jean Monnet). Locuiau pe acea stradă figuri importante din Securitate, dar şi poetul Mihai Beniuc împreună cu soţia sa, Ema…

 

Sursa: europalibera.org

Alte ştiri despre: