11:09, 27 Decembrie 2017
, PRO TV

Vladimir Tismaneanu: Cicluri istorice si utopism comunist


Comunismul - cu referire la marxismul aflat la putere in secolul XX - este totalitar, in toate aspectele sale, scrie Vladimir Tismaneanu pe blogul sau.


 

Pentru comunism, grupul mesianic, Mantuitorul, este proletariatul, clasa muncitoare industriala, grupul mitic si fetisizat al oamenilor puternici, inocenti, onesti, suferinzi, dar gloriosi, care sunt presupus inrobiti de lumea capitalista si al caror drept este acela de a se bucura de Raiul pe Pamant.

 

Comunismul se dedă agendei totalitare, masacrând pe foarte mulţi şi amuţindu-i pe toţi, pentru că este marcat de convingerea fermă a aducerii muncitorilor în imperiul libertăţii, salvându-i astfel de precaritate, durere şi alienare.

 

Cât despre alte ideologii care se amestecă adesea în concepţiile populare despre comunism, trebuie spus că adevăratul socialism este ideea unei strategii evolutive pe drumul către o societate mai echitabilă. Şi n-ar trebui să existe nici vărsare de sânge, nici opresiune, pentru că socialismul nu-i va opri niciodată şi nici nu-i va condamna pe oamenii care vorbesc sau protestează împotriva lui. Cei care o fac, nu sunt socialişti democratici. Ei sunt proto-leninişti. Aceasta este o cu totul altă poveste.

 

Cei mai buni socialişti sunt anti-comunişti şi anti-fascişti. Socialismul este despre libertate şi egalitate, nu doar luptă de clasă şi răzbunare socială. Să ne gândim la social-democraţii germani din Germania anului 1932, care luptau simultan împotriva partidului comunist stalinist şi a naziştilor.

 

Comunismul reprezintă o prefacere apocaliptică menită să suprime burghezia ca clasă şi proprietatea privată ca temelie a relaţiilor sociale şi economice. În cele din urmă, statul se va retrage - spun ei (deşi comuniştii n-au putut explica vreodată cum anume şi de ce se va întâmpla acest lucru). Este vorba, aşa cum a spus-o chiar Friedrich Engels, de saltul din tărâmul necesităţii în cel al libertăţii.

 

Este pe atât de vag pe cât este de încrezător şi pasionat. Pentru părinţii fondatori, tărâmul ori regatul necesităţii are nevoie de tehnologie modernă. Marxismul originar anticipează că Revoluţia va izbucni în Germania şi Marea Britanie, cele două ţări industrializate (la începutul secolului XX). Vorbim, aşadar, de locul în care şi-au imaginat că Revoluţia devine posibilă pentru că acolo proletariatul era şi cel mai oprimat, unde „capitalismul” era şi cel mai sever aplicat. Revoluţia solicită un proletariat conştient - adică total oprimat, ştim noi azi -, iar Utopia care rezultă necesită tehnologie pentru a-i susţine acea viziune.

 

Ceea ce înseamnă acest lucru este că regimul comunist poate apărea doar în Occident, promiţându-le adepţilor săi că va aduce Utopia - acolo unde toată lumea poate să aibă mai multe slujbe de-a lungul unei zile, doar pentru câteva ore, şi totuşi să aibă acces la mâncarea şi bunurile pe care le doreşte.

 

Un imperativ moral justifică Revoluţia, care pretinde să pună capăt suferinţei clasei muncitoare. Un imperativ ştiinţific sanctifică, de asemenea, aceeaşi clasă, în sensul că Revoluţia este un fenomen natural care se va produce indiferent de ceea ce decid să facă oamenii.

 

Până acum, în istorie, fiecare epocă a fost una a luptei de clasă, unde o clasă a înrobit-o pe alta, până când sclavii s-au răzvrătit cu succes. După care, era următoare începe mereu prin înrobirea celor inferiori de către foştii sclavi, repetându-se astfel un mare cerc vicios.

Alte ştiri despre: