10:21, 6 Februarie 2012
, Vitalia Pavlicenco

Vitalia Pavlicenco: Ce nu face Guvernul roman sau Initiative legislative pentru Bucuresti


Ne bucuram sa va informam si ca luptatorii pentru dreptul de a fi roman in Basarabia si pentru dreptul implicit, neanulat de nimeni, de a fi cetatean al Statului Roman sunt membri ai conducerii PNL, fiind vorba de Mihai Ciubotaru si Gheorghe Vita. in fiecare zi vin romani si alogeni la sediul PNL si scriu cereri. Aici, alaturat, vedeti pagina din sondajul IMAS, unde se vede ca din patru potentiali votanti ai PNL trei sunt rusi si doar unul e roman. Adica, rusolingvii vad perspectiva Unirii cu Romania, in timp ce romanii basarabeni, deznationalizati intens, inca nu o vad foarte clar asa. De aceea, luptam pentru drepturile romanilor din Basarabia.


 

Am publicat deja cîteva materiale despre lipsa dreptului românilor basarabeni de a fi români la ei acasa, pe pamînt românesc, în al doilea stat românesc. Ei se lovesc de dificultati si ca sa fie români supusi Statului Român, precum sunt, de fapt, ca atare si implicit, dar lipsiti abuziv de acest drept prin nerecunoasterea faptului, urmare a carei situatii ei sunt obligati sa îsi redobândeasca cetatenia româna.

 

PNL este unicul partid care a facut trei conferinte de presa despre dreptul de a fi român în Basarabia si despre impedimentele legislative si consulare de a-si redobândi cetatenia româna.


Înainte de a merge saptîmîna trecuta la Publika TV, unde mi-am mîncat sufletul cu niste trogloditi antiromâni, am avut o discutie cu dl Gheorghe Vita, un activ luptator pentru drepturile basarabenilor la cetatenia româneasca în mod implicit, presedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei si Ținutul Herta. Domnia sa este membru al BPC al PNL si îi ajuta pe multi basarabeni, transnistreni, sa îsi cunoasca drepturile, încurajîndu-i sa lupte pentru cetatenia româna. Dl Vita, împreuna cu Nicolae Dabija, care a fost si domnia sa membru al PNL.ro si membru al PNL.md – cît a candidat pt Parlamentul României, nu mai mult…) au facut si propus prin unii senatori români, si doua proiecte de lege în sensul recunoasterii drept români al celor avînd acest drept prin legislatia româneasca, neabrogata de nimeni, dar neaplicata, din pacate, recurgîndu-se la alte legi, mai noi, care încalca dreptul implicit al românilor basarabeni la cetatenia româna, de care nu au mai beneficiat dupa ocupatia sovietica de dupa 28 iunie 1940. 


Înainte de a expune problema si initiativele legislative vom arata chiar aici ce ar trebui si nu face – se pare din indiferenta, din lipsa de durere adînca si chiar, poate, din niste calcule/intentionat, pentru a facilita soarta basarabenilor, batuti de soarta, dar nu din vina lor.


  1. Se cer prea multe acte pentru redobândirea cetateniei române pentru basarabeni.
  2. Nu ar trebui sa fie cerut cazierul juridic din România. Într-o conferinta anterioara de presa am spus ca aici se platesc degeaba bani, oamenii trec prin calvar, cauta sa plece în România cu acest impediment de 500 de euro (dovada ca nu sunt sarmani de tot) cînd sa treaca frontiera româneasca, unde, în România, e deja nevoie sa gasesti un român, sa îl si platesti, ca sa obtii cazierul juridic. Asta în conditiile cînd Autoritatea Nationala pentru Cetatenie, cînd solutioneaza cererea, face interpelari la Ministerul de Interne, la Directia nationala de evidenta a persoanelor, la Directia generala a pasapoartelor, la Serviciul Interpol Român, la Serviciul de Informatii Interne si Externe, la Serviciul de Migratie Român. Deci, de ce mai trebuie cazierul?
  3. Nu e nevoie sa fie cerute atîtea acte de stare civila la depunere – ar fi doar certificatul de nastere si casatorie, de certificatul de nastere al mamei/tatalui.
  4. Dintre cereri cerute – e nevoie de numai cea prin care se solicita cetatenia. Altele, nenecesare, costa si o groaza de bani.
  5. Adunarea actelor pentru redobândirea cetateniei române ar necesita peste 2000 de lei – e prea mult pentru basarabenii adusi de sovietici si comunisti la sapa de lemn. Mai ales ca basarabenii nu sunt vinovati ca nu au pasapoarte românesti, pentru ca ei sunt implicit cetateni, chiar daca cei din Guvernul român înca nu-i recunosc ca atare.
  6. Taxa consulara e de 60 de euro. E prea scump. Sa calculam câti bani face Statul Român, care nu e chiar atat de sarac la fel ca si basarabenii nostri. Daca se depun zilnic 200 de dosare a cîte 60 de euro, asta face 12 mii de euro pe zi… Nu mai comentam, daca a ajuns diplomatia româna sa cîsige pe spinarea basarabennnilor, însaraciti cu buna stiinta de satrapii bolsevici si exterminati prin genocidul antiromânesc. Oare Statul Român nu stie în ce hal de saracie sunt românii basarabeni? Sau îi ”pedepseste” pentru ca au devenit, fara voia lor, ”bolsevici”?
  7. Odata cu modificarea Legii cetateniei în aprilie 2009, s-au deschis oficii ale Autoritatii Nationale pentru Cetatenie la Suceava, Galati, Iasi, Timisoara, Cluj. Au fost angajati functionari publici cu salarii. Însa sectia consulara aproape ca nu perfecteaza vize sa mearga oamenii sa depuna acolo gratis dosarele. De ce? Se pare – e pentru ca oamenii sa depuna aici dosarele, în Moldova, ca sa plateasca taxa consulara de 60 de euro. Oare, într-adevar, sa fie mai convenabil sa fie platite acolo salarii functionarilor care stau degeaba, în loc sa mearga basarabenii într-acolo fara cei 500 de euro si sa descongestioneze rîndurile aici, aceiasi functionari, daca Guvernul român ar recunoaste, implicit, cetatenia româna tuturor basarabenilor, sa se ocupe de perfectarea actelor de nastere si de casatorie românesti pentru basarabeni?
  8. Transcrierea actelor de stare civila este foarte scumpa – un certificat de nastere sau de casatorie costa 100 de euro, oare aceasta taxa nu e prea mare?
  9. Taxa consulara pentru perfectarea pasaportului, e, la fel, foarte mare – 110 euro, ceea ce pare o discriminare în raport cu taxele aplicate altor cetateni, nebasarabeni.
  10. Obtinerea permisului de mic trafic este un calvar – trebuie sa indici o adresa unde mergi, desi conceptul e sa circuli liber pe oriunde pe raza respectiva, fara restrictii, în baza acordului interstatal.
  11. Persista nedumerira legata de Garantia bancara de 500 de euro pentru a circula în România, pentru basarabeni, cînd Germania, Franta, alte state nu o cer.

 

Acesta e Guvernul PD-L, Boc si al lui Basescu. L-am sprijinit pe Basescu atunci cînd a dat replici adecvate rusilor, dar nu-l întelegem în aceasta situatie, legata de basarabeni… Care l-au votat.


În concluzie: dupa ce basarabenii ramîn orfani din 1812, înstrainati fara voia lor, salvati de doar cei 22 de ani reintegrati în România, iata ca si azi, se pare, mai sunt priviti ca vinovati pentru ca exista… Ei trebuie sa se judece în al doilea stat românesc pentru dreptul de a fi români, dar si cu Statul Român, pentru a avea cetatenie româna. Ai cui suntem noi, domnilor guvenanti ai celor doua state românesti? Nu cumva ai Rusiei si nu va mai trebuim? Nu cumva deranjam la infinit pentru ca existam?

 

Îi multumesc dlui Gheorghe Vita pentru aceste informatii si sugestii.

 

Vitalia Pavlicenco

 

Cu privire la modificarea art.11 din Legea Cetateniei Române nr.21/1991

PROIECT-LEGE

                            

Pentru dezbateri în Parlament

 

Art.11 din Legea cetateniei române se modifica si va avea urmatorul continut:

„Persoanele care au dobîndit cetatenia româna prin nastere, potrivit legilor în vigoare pâna la data de 23 august 1944, precum si descendentii lor pîna la gradul III, pot solicita transcrierea ori înscrierea în Registrul de Stare Civila Române a certificatelor sau extraselor de stare civila eliberate de autoritatile straine, în condiitiile Legii nr.119/1996 – Cu privire la actele de stare civila”.

Presedintele Camerei Deputatilor

Presedintele Senatului

Expunere de motive

 

Art.11 din Legea nr.21/1991 necesita modificare, fiindca nu corespunde realitatii si întra în contradictie cu art.5 alin.2 din Constitutia Romaniei „Cetatenia dobândita prin nastere nu poate fi retrasa. De asemenea, mai întra în contradictie cu art.5 alineatul 2, litera b), din Legea nr.21/1991 – în sensul ca sunt cetateni români copiii care s-au nascut în afara Romaniei si ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia româna, precum si art.33 din Legea speciala – sunt si ramân cetateni români persoanele care au dobândit si au pastrat aceasta cetatenie potrivit legislatiei anterioare. Art.11 în forma si continutul lui actual este necostitutional. Mai mult:


  1. Actul Unirii votat de Sfatul Tarii la 27 martie 1918 nu a fost anulat pîna în prezent, precum nici Decretul Lege nr.842 din 9 aprilie 1918, asupra UNIRII BASARABIEI CU VECHUL REGAT AL ROMANIEI, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei nr.8 din 10 aprilie 1918;
  2. Legea nr.793 –pentru reglementarea cetateniei locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord din 03 septembrie 1941, Lege neabrogata pâna în prezent, unde în art.1 al prezentei Legi se spune clar: Au fost si sunt români:

a)     Toti locuitorii din teritoriile desrobite, care, potrivit legilor în vigoare, la 28 iunie 1940 se bucurau de nationalitatea româna.

b)    Copii nascuti la 28 iunie 1940, sau dupa aceasta data, pe teritoriile desrobite, daca tatal sau, în cazul copilului nelegitim, mama au fost si sunt cetateni români, potrivit prevederilor de la litera a;

c)     Regulamentul nr.15 – privitor la constatarea cetateniei române a locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord din 26 mai 1942, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei partea 1, nr.110 – act normativ neabrogat pîna în prezent.

 

Capitolul I din Regulament

 

Dispozitii Generale

 

Art.1 – Constatarea îndeplinirii conditiilor prevazute de Legea pentru dobândirea si pierderea nationalitatii române din 24 februarie 1924, cum si prin art.1 si 2 din Legea nr.793 din 1941, pentru reglementarea cetateniei locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord, se va face în conformitate cu dispozitiile prezentului Regulament.

 

Capitolul II

 

Calitatea de cetatean român

Art.2 – Au fost si sunt cetateni români:

  1. Locuitorii din teritoriile desrobite Bucovina de Nord si Basarabia, care, potrivit legilor în vigoare, la data de 28 iunie 1940, se bucurau de nationalitatea româna.
  2. Copii nascuti la 28 iunie 1940 sau dupa aceasta data pe teritoriile desrobite Bucovina de Nord si Basarabia, daca tatal, sau în cazul copilului nelegitim, mama, au fost si sunt cetateni români, potrivit prevederilor de la nr.1.

Legea nr.793 si Regulamentul nr.15 nu au îndraznit sa le abroge nici conducatorii comunisti ai Romaniei – Petru Groza, Gheorghe–Gheorghiu Dej sau Nicolae Ceausescu. Acesti dictatori comunisti erau si patrioti în felul lor si au tinutla Basarabia.

 

Constitutia Romaniei

 

Art. 5. alineatul 2 – Cetatenia dobândita prin nastere nu poate fi retrasa.

 

Potrivit art.5, alineatul 2 din Constitutia Romaniei – cetatenia dobîndita prin nastere nu poate fi retrasa, chiar daca datorita modificarilor politico-teritoriale Basarabia si Bucovina de Nord a fost anexatala URSS, iar, dupa destramarea imperiului sovietic, face parte din statul Republica Moldova si Ukraina.

 

Doar simpla vointa neviciata poate duce la renuntarea la cetatenie, exprimata printr-un demers individual. Ori nu se poate renunta la cetatenia unui stat printr-o cerere facuta unei autoritati straine. Deci românii din Basarabia nascuti pe teritoriul Romaniei pâna la 23 august 1944, precum si descendentii lor pîna la gradul III, fiind cetateni romani, nu au renuntat printr-o cerere autorizata catre Statul Roman la cetatenia romana si nici statul Roman nu i-a lipsit de cetatenia romana.

 

În asa mod, situatia românilor din Basarabia si Bucovina de Nord se circumscrie dispozitiilor art.5 alineatului 2 lit.b) din Legea nr.21/1991, în sensul ca este considerat cetatean roman cel nascut în strainatate, daca cel putin unul dintre parinti este cetatean roman.

 

Astfel, descendentii pâna la gradul III ai cetatenilor români nascuti pâna la 28 iunie 1940 pe teritoriul Romaniei, au dobîndit cetatenia romana prin nastere în strainatate, fiind nascuti din parinti cetateni romani.

 

Dobîndesc cetatenia romana la acordare prin cerere cei care nu au avut-o nici o data si nici ascendentii lor nu au avut legatura cu statul Romania prin cetatenie. Redobîndesc cetatenia romana la acordare prin cerere, cei care au fost cetateni români, dar au pierdut-o din motive neimputabile lor.

 

Procedura de dobîndire a cetateniei romane prin acordare la cerere, este prevazuta de legea speciala si anume capitolul III al legii 21/1991. Competenta privind acordarea la cerere a cetateniei fiind atribuita Ministerului Justitiei si nu se refera la românii din Basarabia si Nordul Bucovinei care au dobîndit-o deja prin nastere.

 

Nicolae Dabija – Presedintele Forului Democrat al Românilor din R. Moldova, membru al Academiei Române

 

Gheorghe Vita – Directorul Departamentului Juridic si Problemele Cetateniei Române – unirefdrm@yahoo.com

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

LEGE – PROIECT

 

Despre modificarea si completarea art.43 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila

 

 

PROIECT: forma pentru dezbateri

 

Parlamentul României adopta prezenta lege:

 

Art. 43 alin (4) se modifica si va avea urmatorul continut:

 

(4) Cetatenii români si descendentii lor pâna la gradul III, ale caror acte de stare civila au fost înregistrate în localitati ce au apartinut României, iar în prezent se gasesc pe teritoriul altor state pot solicita întocmirea actelor de stare civila la toate Directiile Judetene de Stare Civila din Romania, în baza extrasului de pe actul de stare civila ce se gaseste în pastrarea Arhivelor Nationale din aceste state. Transcrierea extraselor, a duplicatelor de nastere în registrele de stare civila române se face cu aprobarea primarului unitatii administrativ-teritoriale de la locul solicitarii transcrierii, precum si cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanei sau, dupa caz, al Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor din Municipiul Bucuresti.”

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

 

PRESEDINTELE SENATULUI

 

EXPUNERE DE MOTIVE

pe marginea proiectului de lege privind modificarea si completarea unor articole din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila

 

Condamnarea oficiala a regimului comunist si intrarea României în Uniunea Europeana au deschis si calea înlaturarii unor consecinte nefaste ale ocupatiei sovietice, efecte ce persista si astazi, neputând fi înlaturate decât prin masuri reparatorii efective.

 

Întârziata impardonabil, recunoasterea (termen distinct de dobândire sau re-dobândire si de care ne delimitam) cetateniei române pentru acele persoane care au dobândit-o prin nastere sau care au dobândit-o ca locuitori ai  Regatului  României pâna la ocuparea de catre URSS la sfârsitul celui de-al doilea Razboi Mondial  a tarii noastre (începând cu Basarabia inclusiv Sudul, cu Nordul Bucovinei si Tinutul Herta), precum si pentru descendentii lor, trebuie sa se faca printr-o procedura simplificata.

 

Era de asteptat ca dupa 1989, printr-o modificare a legii speciale cu efect reparatoriu, Statul Român sa recunoasca în bloc, drepturile (rezultând din calitatea de cetatean român) acestor persoane si descendentilor lor, iar, mai apoi, la autoritatea administrativa sa se faca  simple verificari si înregistrari în evidenta populatiei cu eliberarea actelor de stare civila si de identitate. Redobândirea cetateniei Române în temeul art.11 din Legea special nu se refera la cetatenii români si descendentii lor de pâna la gradul III, care locuesc pe teritoriile care au fost sub jurisdictia Regatului Român pâna dupa al doilea razboi mondial.

 

Cetatenii români din aceste teritorii, nici nu pot adresa o asemenea cerere de redobândire  a cetateniei române Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti pentru simplul motiv ca nu au pierdut si nici nu li-a fost retrasa cetatenia româna pe care au dobândit-o prin nastere (iar descendentii lor sunt cetateani români nascuti în strainatate din parinti cetateni români).

 

În conditiile in care situatia acestor cetateni români nu se încadreaza în niciuna dintre situatiile pentru dobândirea, acordarea sau redobândirea cetateniei române prevazute de Legea 21/ 1991, fiindca nu exista nici un act normativ, unde Românii Basarabeni sa fi fost lipsiti de cetatenia româna, situatia lor încadrându-se perfect în prevederele art.43 alineatul 4 din Legea nr.119/1996 ”Cu privire la actele de stare civila”.  Potrivit Legii nr.793, pentru reglementarea cetateniei locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord, publicata în Monitorul Oficial nr.209 din 06 septembrie 1941 si Regulamentul nr.15 – cu privire la constatarea cetateniei române a locuitorilor din Basarabia si Bucovina de Nord, publicat în Monitorul Oficial nr. 119 din 26 mai 1942 (Legi neabrogate pîna în prezent), locuitorii Basarabiei, Bucovinei de Nord si Tinutul Herta au dobândit cetatenia româna prin nastere, fapt dovedit prin Legea si Regulamentul sus indicat.

 

Conform art.5 alineatul 2, lit.b, a Legii cetateniei române nr.21/l99l, modificata si completata, copiii nascuti din parinti cetateni români în afara României sunt cetateni români. Descendentii pâna la gradul trei ai cetatenilor români nascuti în aceste teritorii sunt cetateani români. În asa mod, ei au dobândit cetatenia româna în strainatate, fiind nascuti din parinti cetateni români. Conform art.5, alineatul (2), din Constitutia Romaniei, cetatenia româna nu poate fi retrasa aceluia care au dobindit-o prin nastere. În aceste conditii, situatia lor se circumscrie dispozitiilor art.5, alineat 2, din Constitutia României si art.5, alineat 2, lit.b din Legea 21/1991, în sensul ca sunt cetateani români cei nascuti în strainatate, daca unul dintre parinti este cetatean român.

 

Conform art.43, alineatul (4) (varianta propusa spre modificare) din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civila, cetatenii români si descendentii lor pâna la gradul III, ale caror acte de stare civila au fost înregistrate în localitati care au apartinut României, iar în prezent se gasesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea, transcrierera si eliberarea actelor de stare civila.

 

Locuitorii din Basarabia si Nordul Bucovinei, care s-au nascut pe teritoriul României pâna la 23 august 1944, si descendentii lor pâna la gradul III, au nationalitate româna. Toti românii din localitatile indicate în Legea Administrativa nr.1570 din 15 iulie 1938, publicata în Monitorul Oficial al României cu nr.187 din 14 august 1938, care au fost ocupate de URSS, la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial, îsi pot transcrie actele de stare civila, prezentînd extrasele (duplicatele) din Arhivele Nationale. În prezent extrasele certificatelor de nastere ale acestor cetateni români se afla pe teritoriul altor state – Republica Moldova si Ukraina. Cetatenilor  români si descendentilor acestora pâna la gradul III, din teritoriile sus indicate, li se poata întocmi si elibera acte de stare civila la toate Directiile Judetene de Stare civila din România. Redobândirea cetateniei române nu se refera la Românii din Basarabia, Nordul Bucovinei si Tinutul Herta.

 

Departamentul Juridic si Problemele Cetateniei Române

 

Forului Democrat al Românilor din R. Moldova, unirefdrm@yahoo.com

 

Special pentru Doamna Nicoleta Eucarie – 24 august este Ziua ocupatiei Basarabiei de catre URSS

 

SURSA: Blogul Vitaliei Pavlicenco

Alte ştiri despre: