09:32, 27 Februarie 2012
, Vasile Botnaru

Vasile Botnaru: Este Moldova o tara deschisa pentru investitii?


Punct si de la Capat: Vasile Botnaru si invitatii sai discuta despre afaceri, profesionalism, birocratie, onestitate si e-guvernare.


Astazi va propun sa vorbim despre Punguta cu doi bani si valabilitatea moderna sau post-moderna a învatamintelor pe care le-a incifrat în aceasta alegorie bengosul povestitor de la Humulesti. Sunt prea multe ca sa le fac inventarul, voi spune doar atât: astazi ne întrebam daca guvernarea a reusit sau nu sa îmbunatateasca climatul investitional si daca stie sa cheltuiasca cu chiverniseala banii luati cu împrumut de la donatorii straini, sau donati de ei cu dobânzi modice, ori chiar pe bogdaprosti.

 
Oaspetii mei de astazi sunt experta Doina Cebotari, liderul unei entitati, care se numeste echipa de atragere a investitiilor straine si care face parte din cabinetul primului ministru, Lucretia Ciurea, sefa Sectiei coordonare a asistentei externe din cadrul Cancelariei de stat, si jurnalistul specializat pe problematica economica Vlad Bercu.


Europa Libera: Doina, va rog pe Dumneavoastra sa ne spuneti mai întâi daca se produc schimbari pozitive în climatul investitional, care este decisiv pâna la urma pentru atragerea de investitii.
 

Doina Cebotari
: „Într-adevar climatul investitional este cel care ​​afecteaza atractivitatea unei tari pentru investitii directe straine. Guvernul actual si-a dat seama ca e nevoie sa îmbunatateasca acest mediu de afaceri. Anul trecut s-au facut destul de multe reforme în acest domeniu si, daca va uitati, raportul „Doing Business” pe anul 2011 a plasat Moldova pe locul doi ca una din cele mai bune guverne reformatoarie din lume.

Desigur ca mai avem înca mult de lucru la diferite capitole, inclusiv numarul de documente necesare pentru a exporta a importa în tara. Chiar ieri a fost lansata oficial un proiect al Corporatiei internationale financiare, care ne va ajuta sa reducem, hai sa spunem asa, birocratia. Nu stiu daca este cuvântul  cel mai potrivit.”

 
Europa Libera: Dar birocratia nu este un cuvânt ofensator, în principiu.

 
Doina Cebotari:
 „Este ofensator atunci când mult prea mare si impune un cost de timp si financiar asupra sectorului privat.”

 
Europa Libera: Dar spuneti pentru ascultatorul nostru – parametrii care arata un climat investitional bun sau rau.

 
Doina Cebotari:
 „Cred ca în primul rând tine de incertitudinea legislativa si daca apar prea multe schimbari legislative sau de reglementare fara a fi consultate cu sectorul privat. Or, în Moldova, ce am observat eu în acest an, de când sunt în tara, apar foarte multe schimbari neconsultate cu nimeni, care de fapt cauzeaza foarte multa bataie de cap si foarte multe costuri adaugatoare sectorului privat.”

 
Europa Libera: Asta însemnând ca oamenii nu-si pot face planuri de lunga durata.

 
Doina Cebotari:
 „Exact. Si îsi petrec foarte mult timp scriind scrisori, venind la Guvern, plimbându-se. Este foarte dificil sa obtii un permis de constructii la moment, dureaza cel putin doi ani. Ne uitam recent cât este de simplu sau dificil sa exporti din tara. Moldova la moment înca este una din tarile care cere de la sectorul privat un numar de 20 de documente pentru a exporta, inclusiv în sectorul agricol.


O alta chestie la care am început sa lucram si speram ca se va discuta la sedinta de Guvern saptamâna viitoare este facilitarea intrarii cadrelor înalt calificate în Moldova. Or, la moment primim foarte multe plângeri si de la cei mari precum ca este foarte neclar cum sa obtii un permis de sedere, un permis de lucru în Moldova.

Se cer un numar de documente foarte mare, inclusiv si testul la HIV-SIDA, test de tuberculoza chiar de la oamenii care vin din state foarte, foarte dezvoltate, unde o mare parte din aceste probleme de sanatate nu mai exista. Trebuie sa mergi la un psihiatru ca sa obtii un permis de lucru. Si sunt chestii care mie, ca moldoveanca, când am mers sa lucrez la Banca Mondiala în Washington nu mi s-a cerut. Si vin într-o tara la sigur mai putin dezvoltata decât aceeasi America, sau nu stiu.”

 
Lucretia Ciurea: „Eu as vrea sa adaug la ceea ce a spus Doina ​​pâna acum – se ia de baza studiul acela „Doing Business”, cum se face businessul, care masoare anume acei indicatori si da o caracteristica a climatului investitional, n-o sa-i numerotez pe toti.

Aspectul legal, actele normative fara doar si poate, timpul pierdut pentru a obtine permisele, diverse permise si o foarte mare atentie se atrage anume la permisele pentru constructii, timpul de intrare-iesire din business; adica o afacere daca se închide dureaza ani de zile pâna se închide tot spectrul de controale si toate certificatele care denota ca businessul respectiv este închis.


Aspectul de raportare, cât de eficient, cum face sectorul businessului raportarea, cât timp îi ia. Timpul de trecere la vama, facilitarea transportului si comertului, cât se expertizeaza sau se controleaza acele masini la intrari-iesiri la punctele vamale. Adica astea ar fi, în câteva cuvinte, unii din indicatorii, acei parametri care arata cât e de bun climatul investitional. Fara doar si poate un element foarte important exista si aspectul fiscal, taxele – cum se platesc, cât se platesc, cât sunt de transparente.”

 
Europa Libera: În linii mari, impresia Dumneavoastra subiectiva, avem un climat investitional permisiv, atragator?

 
Lucretia Ciurea:
 „Nu am activat în business ca sa spun ferm, dar mi se pare ca schimbari s-au întreprins multe. Mai e de lucru, dar schimbari au fost.”

 
Europa Libera: Domnule Vlad Bercu, daca dumneata ai avea un milion de dolari, ti-ai risca banii investind în Moldova, pornind de la climatul care exista?

 
​​Vlad Bercu: „În pofida problemelor de care au vorbit colegii în discutie, în anul trecut investitiile s-au marit cu 30 la suta dupa noua luni, investitiile straine directe. Deci, s-au marit investitiile într-un an în care zona euro era în criza, dar majoritatea banilor vin din zona euro. Pe de alta parte a fost un semnal foarte negativ din partea atacatorilor sectorului bancar. Istoria cu atacurile raider, le spun unii. Eu as spune încercari de preluare frauduloasa, mai putin sau mai mult frauduloasa a unor pachete de actiuni.


Sau un investitor nu ar dori sa vina într-o tara, în care nu are siguranta proprietatii. În ultimii ani Asociatia investitorilor a editat Cartea alba, în care sunt atât de multe probleme, mai mult sau mai putin importante, inclusiv ceea ce nu acceptam noi – vânzarea pamântului strainilor. Sau de exemplu, spunem dese ori ca unii vin în Republica Moldova ca este forta ieftina de munca. Pe de alta parte acum investitorii se plâng ca da, este ieftina forta de munca, dar nu este suficient de calificata. Un semnal bun este ca anul trecut, un an greu pentru economiile din lume, totusi investitiile au crescut.”

Europa Libera: Dar incertitudinea politica? Daca ar fi fost mai certa situatia, investitiile ar fi fost mai mari?

 
Vlad Bercu:
 „Institutiile financiare fac referinte la incertitudinea politica. Nu stiu pe ce loc se afla incertitudinea politica. Evident ca influenteaza, dar eu de exemplu, daca as veni în Moldova, m-as uita în perspectiva si mai putin ca a fost ales astazi presedintele sau nu. Va veni o zi în care va fi ales presedintele si nu va mai fi incertitudine politica.”

 
Europa Libera: Doina, dumneata ce impresie ai – nealegerea sau alegerea întârziata a presedintelui influenteaza deciziile investitionale?

 
​​Doina Cebotari: „Eu cred ca influenteaza doar deciziile celor care nu stiu nimic despre Moldova. Daca stai la Paris si saptamâna trecuta am fost la Paris sa vorbesc cu un potential investitor, daca stai la Paris si citesti doar noutatile despre Moldova pe care le gasestion-line, la sigur ca nu vrei sa vii sa vizitezi Moldova.


Daca esti un investitor strain deja în Moldova, tu stii ca aceste incertitudini politice de fapt nu prea afecteaza viata de zi cu zi a businessului strain. Deci, daca tu esti gata sa lucrezi în economia alba, sa te conformezi legilor, sa nu platesti mita, într-un fel esti acceptat si sustinut de comunitatea de investitori straini care este aici în Moldova, sa stii ca vei putea activa asa cum si-ai dori si vei fi si profitabil.”

 
Europa Libera: Dar vine rachetul, atacul raider, nu?

 
Doina Cebotari:
 „E adevarat, am avut problemele pe care le-am avut în 2011, dar s-au rezolvat. Pentru ca era vorba de investitori sloveni, care au apelat la toate instantele posibile pentru a rezolva aceasta întrebare. Premierul a primit apeluri si de la prim-ministrul Sloveniei, pentru ca erau investitori sloveni, si de la toti ambasadorii europeni, care au fost necesare.”

 
Europa Libera: Doina, dar a fost nevoie de interventia primului ministru, când în mod normal ei ar fi trebuit sa mearga în justitie si sa rezolve asta pe calea justitiei, nu prin somarea autoritatilor executive.

 
Doina Cebotari:
 „Sunt de acord cu Dumneavoastra, dar din câte stiti avem mari probleme în justitie la moment. De aceea avem si strategia de reformare a justitiei, care a fost prezentata de ministrul Efrim în Parlament câteva saptamâni în urma. Avem foarte multe de facut în justitie si trebuie sa ne miscam înainte. Si aici avem sustinerea întregii comunitati si de investitori si de donatori, si de ambasade straine, care sunt în Moldova.


Dupa mine este cea mai importanta reforma. Pentru ca daca vrem sa spunem ca Moldova este o tara deschisa pentru investitii, trebuie sa putem sa spunem ca investitiile Dumneavoastra sunt sigure în Moldova. Ele sunt sigure doar daca ai toata comunitatea diplomatica în spatele tau. Deci, eu asta le spun investitorilor straini mari, pe care încercam sa-i atragem acum, daca sunteti mari si sunteti bine conectati si sunteti respectati în tarile din care veniti, sa stiti ca nu veti avea probleme. Pentru ca atunci vine sa va protejeze toata comunitatea diplomatica.”

 
Europa Libera: A propos de justitie, vreau sa trec la al doilea compartiment al discutiei noastre – cum se cheltuie granturile, banii luati cu împrumut sau dati în forma de granturi nerambursabile. Vorbeam la început ca exista o îndoiala, care se anexeaza acum la valul protestatar, ca nu s-ar cheltui judicios. Nu vedem fabrici construite sau drumuri reparate suficiente. Doamna Lucretia Ciurea, cum e în general sistemul acesta de verificare, raportare astfel încât societatea sa doarma linistita ca banii nu sunt furati, sau bagati în saltele?
 
​​Lucretia Ciurea: „Haideti sa începem de la ciclul normal al unui oricarui proiect. Se începe de la identificarea problemei, de la identificarea câtorva solutii si identificarea unui proiect cum sa înlaturam aceste probleme pe care le-am identificat initial într-un sector anume. Acelasi lucru îl purcedem si noi la nivel de Guvern si la nivel de discutiile noastre cu partenerii nostri de dezvoltare. Fiindca orice proiect l-am initiat de ambele parti, ambele parti sunt implicate de la început, de la planificare, de la etapa de planificare.


Noi de comun acord identificam sectorul, identificam problema si identificam proiectul, cum îl dezvoltam. Facem design-ul de comun, se acorda finantarea respectiva si se monitorizeaza pe parcurs implementarea, se face monitorizarea pe parcurs. Evaluarea fara doar si poate, ca fiecare donator are componenta. Poate daca însusi donatorii sau beneficiarii înca nu au puse elementele de monitorizare si evaluare, atunci fiecare donator are acest instrument de evaluare. Fiindca este foarte important pentru ciclul de planificare urmator, adica evaluam ce am facut anterior si ne planificam activitatile pentru viitor. Deci nu putem sa spunem ca nu se verifica, nu se vede, nu se stie. Se stie toate celea.


Eu înteleg situatia asta acum care se vehiculeaza primprejur. Mi se pare nu stiu din ce motive, poate din lipsa de informare, poate din alte motive, dar este foarte multa informatie disponibila, unde ne putem documenta cum s-au valorificat banii. Cred, ca reactia comunitatii donatoare tot se va auzi în timpul apropiat, fiindca nu este corecta învinuirea. Sunt proceduri stabilite. Câte odata noi chiar în discutiile noastre bilaterale si în etapele de implementare a proiectelor îi învinuim ca sunteti prea birocrati, prea proceduri complicate aveti, prea mult timp acordati la fiecare control, la fiecare chitibus, dar ei au reguli stabilite foarte clare si noi trebuie sa ne conformam si sa le urmam.”

 
Europa Libera: Doina, dumneata ai fost la Washington, într-un mediu care exact se ocupa de raportari si de verificari.

 
Doina Cebotari:
 „Bine, haideti sa va spun ca am fost la Banca Mondiala cinci ani, dintre care patru au fost în Washington DC. Banca Mondiala are o structura aparte, care se numeste un Departament de integritate. Este un departament de detectivi, care investigheaza si analizeaza foarte atent cum sunt utilizati banii Bancii Mondiale. Si chiar anul trecut a fost un mare scandal la Banca Mondiala pentru ca era un proiect în domeniul sanatatii în India. Au fost implicati si ministrii indieni, s-au întâmplat chestii foarte dubioase. Si i s-a dus faima Indiei si a ministrilor respectivi si a structurilor respective în toate structurile internationale.

​​Ce spunea doamna Ciurea este adevarat. Puteti sa va bazati pe Banca Mondiala, pentru ca am lucrat cu ei. Este mereu acuzata de guverne ca este prea înceata, ca are prea multe proceduri, ca cere prea multa informatie de la guverne. Dar este un sistem bine pus la punct anume pentru a se asigura ca banii sunt foarte bine monitorizati si Banca Mondiala poate sa explice ce s-a facut cu banii acestia la fiecare pas al proiectului.”

 
Europa Libera: Domnule Bercu, imaginati-va ca nepotii va întreaba: sunt furati banii? Sau haideti sa spunem mai domol: sunt cheltuiti cu buna credinta? Ca unui nepot nu-i spui brasoave si nu faci cu el propaganda.
 

Vlad Bercu:
 „Pentru a-i raspunde ar trebui sa fac si eu o evaluare si sa creez o comisie, sa vad pâna la fiecare cent cum s-a cheltuit.”

 
Europa Libera: Nu, dar din ce ati vazut Dumneavoastra?

 
Vlad Bercu:
 „Dar vreau sa spun ca astia care spun ca nu s-a facut nimic, sa vina în sate, sa vada ce s-a facut. În zona unde traiesc eu vad cazangeria construita pe banii Bancii Mondiale, cazangeria de la Policlinica, sau o sala sportiva finantata de USAID, sau un magazin agricol. Dar vreau sa spun ca sunt baieti destepti si în domeniul acesta, chiar cu controalele care sunt. Smecheria se face probabil atunci când o comunitate câstiga un grant pentru a construi, si se construieste foarte mult, în sate se repara mai ales, în cazul în care se face licitatia pentru a contracta o companie de constructie. Si atunci probabil se da preferinta la verisori, la cumetri, la nasi.”

 
Europa Libera: Doamna Lucretia Ciurea, la nivelul Guvernului ce masuri sunt luate ca sa se evite acest favoritismul, cumetrismul astfel încât granturile sa nu intri pe mâna celor apropiati de cosul cu bani?

 
Lucretia Ciurea:
 „La nivel de Guvern noi avem stabilit mecanismul asa-numit coordonarea asistentei externe. Iarasi încercam sa coordonam de comun cu autoritatile publice centrale si cu donatorii începând de la planificare, identificarea proiectelor, lansare si implementare. Procedurile la nivel de proceduri, achizitiile publice se încearca de a îmbunatati si a ajusta standardele sau legislatia achizitiilor publice la cerintele internationale, care sunt menite sa evite cazurile  de delapidari sau licitatii netransparente.”

 
Europa Libera: Ce înseamna standardele astea? Pentru ca achizitiile publice astea sunt punctul vulnerabil, calcâiul lui Achilles.
 
​​Lucretia Ciurea: „Ca cerinte, ca elemente importante la achizitiile publice sunt da, participare deschisa – oricare poate sa participe, termen rezonabil pentru ca sa pregateasca pachetul de licitatie, adica sa nu fie limitat termen scurt de zece zile si reusesc numai cei care au stiut, câstigatorul licitatiei sa fie dat publicitatii. Fiindca lumea cunoaste, de exemplu compania are experienta, sau este o companie care ieri a fost creata si azi câstiga licitatia. Adica transparenta se cere în procesul de achizitie. Acesta ar fi un instrument cel mai util de control a cum se cheltuie banii.”

Europa Libera: De multe ori sau foarte frecvent oamenilor li se creeaza aceasta impresie si din cauza ca în contactul lor personal vad asa un fel de dorinta, sau o sugestie – cum rezolvam problema? Tradus asta înseamna – câti bani îmi dai ca sa-ti rezolv problema?

 
Doina Cebotari:
 „Haideti sa va spun cel putin care este opinia primului ministru în acest capitol: a avut el o discutie foarte buna cu primul ministru al Sloveniei, se vorbea despre investitiile în drumuri, în reconstructia drumurilor si primul ministru Sloveniei zice: uite, de când eu am introdus conceptul acesta de E-guvernare, unde toate achizitiile publice pentru drumuri se fac electronic, am putut sa ne permitem sa construim de doua ori mai multe drumuri cu aceeasi suma de bani. De aceea premierul în ultimii doi ani a pus foarte mare accent în introducerea conceptului de E-guvernare, de guvernare electronica.”

 
Europa Libera: Adica sa dispara omul care ia plicul si spune: ei, dar nu e de acea culoare, e lipit strâmb.

 
Doina Cebotari:
 „Exact si în martie, în luna urmatoare va fi lansat portalul serviciilor guvernamentale ce vor fi achitate on-line. Premierul insista foarte mult ca si achizitiile publice sa mearga pe aceasta formula, anume pentru a reduce factorul uman.”

 
Europa Libera: Dar pentru asta trebuie sa ai si un Navalinîi, care sa se priceapa la verificari, cum îl au rusii. Domnule Bercu, credeti ca publicul va fi suficient de activ si interesat sa profite de acest instrument?

 
Vlad Bercu:
 „Nu stiu daca publicul va putea sa puna presiune, dar eu cred ca cel putin va fi cu mult mai usor pentru stat, în primul rând, fiindca va fi o selectare mai onesta a companiilor si va disparea birocratul.”

 
Europa Libera: Doamna Lucretia, Doina, vreau sa va întreb: mai exista în folclorul, jurnalistic cel putin asa o perceptie, si spuneti-mi daca este adevarata sau eronata, ca donatorii în general o buna parte din bani îi cheltuie tot pentru expertii lor si ca si cum dintr-un buzunar de fapt pun în altul.

 
Lucretia Ciurea:
 „Da, impresie este si câte odata mult încurca si perceptia. Este o diferentiere între asistenta externa care vine, financiara, sau asistenta tehnica, sau grant. Când se spune asistenta tehnica, se spune chiar si acelasi consultant strain, care se pare, da, prima impresie – a, e platit de donator si a venit si ne învata. Asta ar fi modalitatea care se percepe ca se plateste tot la ai lor. Când se angajeaza un expert, un specialist în domeniu, care vine si lucreaza cu specialistii nostri si îi învata instrumente noi, practici noi, experiente noi, care ulterior noi trebuie sa le aplicam si la noi în tara. Dar perceptia e, vedeti ca si Dumneavoastra ati spus, ca se platesc tot la ai lor. Acesta este elementul ca se directioneaza cunostintele si expertiza din tara dezvoltata în tara în curs de dezvoltare.”
 
​​​​Vlad Bercu: „Este adevarat ca expertii straini sunt platiti cu mult mai mult decât cei locali. Se porneste de la faptul ca atunci când, de exemplu, într-un proiect cere o anumita remunerare, donatorul îti spune: demonstreaza ca tu undeva ai primit banii astia, tu costi atâta.”

 
Europa Libera: Doina, dumneata esti expert platit din banii straini? Cu un tarif anume, cu un plafon anume?

 
Doina Cebotari:
 „Da, sunt platita de PNUD la moment de Programul Natiunilor Unite, dar sunt platita la nivel local, pentru ca sunt din Moldova. Când merg cu Banca Mondiala, când sunt la Banca Mondiala, sunt expert international si sunt platita conform tarifelor internationale. Într-adevar exista aceasta discrepanta de salarii, dar asta ar trebui sa fie un imbold pentru tinerii nostri, nu numai tinerii, pentru toti oamenii nostri care îsi doresc sa aiba un trai mai bun, sa mearga sa faca studii bune, sa nu copie atunci când merg la facultate si se fac mari si tari, dar de fapt nimic nu învata, pentru ca sa poata sa pretinda la o astfel de remunerare.


Pentru ca pâna la urma noi cumparam cunostinte. Si cunostintele se acumuleaza, ele nu se cumpara. Ceea ce ma deranjeaza pe mine, sunt foarte sincera aici, ma deranjeaza foarte mult, e ca si profesionistii care sunt în Moldova, cu functii mari si tari, fac acum în paralel studii de masterat si la 30-40 de ani stau toti cu fituica si copie. Nu va suparati, dar cum vrem noi cu totii sa avem un stat puternic, cu totii sa fim mai prosperi, sa traim mai bine peste tot, în Guvern, în sectorul privat, daca noi nu vrem sa învatam si sa lucram asiduuca sa obtinem acele rezultate pe care dorim sa le obtinem.

Expertii internationali, pe care îi angajeaza cel putin Banca Mondiala sunt cei care au mers si au studii la cele mai bune facultati din lume – în State, în Marea Britanie, Franta. Universitatile sunt într-o concurenta adevarata pentru cele mai bune minti din lume si de aceea si noi moldovenii tindem sa mergem la cele mai bune universitati ca sa avem oportunitati de viata, sa putem sa alegem cu cine lucram, unde lucram, daca revenim în tara sau plecam.


Ce vad eu în Moldova? Eu am fost plecata 12 ani din Moldova. Ceea ce vad eu în Moldova este ca e la putere conceptul acesta ca esti cool, esti de succes doar daca esti un smecher. Adevarul este putin diferit, eu cred.”

 
Europa Libera: Dar nu cumva pentru ca smecherii astazi au iesit mai bine decât tocilarii, ochelaristii? Dumneata esti o regula, sau o exceptie? Cum crezi?

 
Doina Cebotari:
 „Cred ca sunt o regula printre tinerii care si-au dat silinta si au dorit sa obtina ceva în viata prin propriile eforturi. Stiti, eu fiind aici în Moldova timp de un an fac foarte multe sacrificii. Fac foarte multe sacrificii financiare, în primul rând, de viata personala, pentru ca total e inexistenta, prietenii mei nu sunt aici. Bine, sunt parintii, dar îmi lipseste viata mea sociala, care era înfloritoare în State. Îmi lipseste timpul liber, care tot nu exista, pentru ca lucrezi tot timpul când esti la Guvern, atunci când doresti sa faci ceva. Si eu cred ca, nu stiu, cel putin ce vad eu în microcosmosul acesta în care sunt si recunosc ca sunt într-un microcosmos, vad lume foarte muncitoare, care într-adevar încearca sa faca schimbari pentru tara.”

 
Europa Libera: Au sanse într-adevar oamenii muncitori, pe care îi reprezinta, vedem Doina, ca sa-i înlocuiasca, sa-i substituie pe cei smecheri, Vlad? Ca despre smecheri am vorbit, care cauta cum sa rupa din granturi si din împrumuturi si sa câstige o licitatie nemeritata.

 
Vlad Bercu:
 „Eu stiu foarte multa lume, care lucreaza, si se simt foarte bine, si au functii, au o pozitie în structuri internationale. Ei ar avea sanse la noi, daca ar fi o alta realitate, un alt nivel de dezvoltare.”

 
Europa Libera: Doamna Lucretia, au sanse tocilarii si ochelaristii în competitie cu smecherii?

 
Lucretia Ciurea:
 „Mie mi se pare ca au sanse si am sa va spun practica mea personala, fiindca am avut în ultimii ani deja vreo câteva concursuri de angajare a tinerilor chiar la noi în cadrul Cancelariei de stat si chiar în sectia mea. Deci, vreau sa va spun ca au sanse si au sanse mari, chiar daca nimeresc cei smecheri, peste un timp oarecare se retrag. Nu fac fata si se retrag, chiar benevol se retrag.”

 
Europa Libera: Dar ce remunerare au, doamna Lucretia? Sunt convins ca nu doar remunerarea materiala conteaza. Ce credeti ca-i motiveaza?

 
Lucretia Ciurea:
 „Depinde de fiecare, care si-a pus scopul si obiectivul. Sunt baieti, sau sunt tineri, care vor sa-si puna pe picioare afacerea sa. Deci, îi motiveaza afacerea, lansarea în afaceri si crearea businessului propriu. Sunt tineri, pe care îi intereseaza, eu stiu, serviciul public – îi motiveaza serviciul public. Si sunt cointeresati, si au posibilitati. Chiar eu îmi aduc aminte tot timpul de sefii mei anteriori, când îmi spuneau ca aici aveti posibilitate si aveti acces la orice informatie. Adica depinde de voi, cât sunteti de capabili sa le utilizati, oportunitatile. În cazul nostru concret, daca ne referim la serviciul public, da, au oportunitati de cunostinte, posibilitati de a face instruiri, de a avea contacte cu tarile în curs de dezvoltare, sa preia experienta. Adica sunt si alte stimulente, nu numai financiar.”
 
​​Europa Libera: Revin la subiectul nostru si va rog, cu titlul de concluzie, în câteva fraze sa-mi spuneti: pentru ca sa avem certitudinea mediului de afaceri, pentru ca sa avem certitudinea ca ce luam cu împrumut de la straini, de la partenerii nostri, ca banii care ni se dau cu o dobânda modica, sau fara dobânda, sau nerambursabil, se cheltuie conform destinatiei. Pentru ca lucrurile astea sa se întâmple, ce este mai important: sa avem o birocratie onesta la vârf? Sau sa avem un control foarte riguros din partea societatii, din partea oamenilor ca Navalinîi, care sa vegheze comportamentul autoritatilor? Vlad Bercu?

 
Vlad Bercu:
 „Eu cred ca în primul rând ar trebui sa avem o transparenta cu mult mai mare cum se cheltuieste banul. Zic nu de editarea unor ziare, sa stie tot publicul, dar cel putin pe site-uri.”

Europa Libera: E-guvernare, despre care spunea doamna Doina.

 
Vlad Bercu:
 „Al doilea lucru: avem nevoie de reforme, reforme si iarasi reforme. În primul rând reforma justitiei. Nu zic, eliminarea coruptiei, dar diminuarea coruptiei. În al treilea rând avem nevoie de profesionisti. Când zic profesionisti, am în vedere managerii, care sunt implicati în realizarea acestor proiecte, cei care gestioneaza banii. A fi onest sau neonest nu-ti ajuta, daca nu esti profesionist si nu stii foarte bine ce se întâmpla, unde trebuie sa mearga banul, cum trebuie sa fie cât mai eficient utilizat.”
 
 
Europa Libera: Eu de fapt asta si am în vedere, ca profesionalismul cumva înglobeaza si onestitatea, dupa mine. A propos, noi când folosim acest eufemism reforma, reforma în justitie de exemplu, asta ar trebui sa spunem ca de fapt vrem juristi profesionisti, care sunt si onesti, care stiu legile, care stiu dosarul la zi, etc. Doamna Lucretia?
 
Lucretia Ciurea: „Îmi face impresia ca toate trei verigi, pe care le-ati mentionat, sunt importante. Birocratia, vrem noi sau nu vrem, în sensul bun al cuvântului, ea când este bine pusa si este onesta – ajuta. Controlul onest, fara doar si poate ca este acel instrument de mobilizare a acelei birocratii, fiindca birocratiei pe de o parte i se pare ca face totul bine si atâta timp cât controlul nu arata, sau nu depisteaza careva abateri, atunci birocratia nu stie cum sa-si ajusteze regulile si cum sa-si ajusteze procedurile de gestionare. Si toate elementele la etapa lor sunt foarte importante.”
 
 
Europa Libera: Doina, concluzia dumitale?
 
Doina Cebotari: „Îmi este greu sa adaug ceva la cele ce s-a spus pâna acum pentru ca într-adevar, sunt de acord si cu domnul Bercu – transparenta este foarte importanta, E-guvernarea, datele deschise. Sunt de acord cu doamna Ciurea ca birocratia onesta este importanta, dar cum o obtinem – opinia mea personala, si aici o zic ca cetatean al Moldovei, cred ca o putem obtine doar cu marirea substantiala a salariilor în sectorul public. Si eficientizarea lucrului din sectorul public.”
 
 
Europa Libera: Dar pentru asta trebuie sa devina prestigios sa lucrezi în sectorul public.
 
Doina Cebotari: „De acord. Dar cum faci sa devina prestigios? 
E nevoie de oameni foarte competenti, foarte buni profesionisti si recunoscuti ca buni profesionisti nu doar în tara ...
Platesti bine si aduci oameni foarte, foarte buni în sistem, de la care sa ai ce sa înveti. Ai nevoie de oameni foarte competenti, foarte buni profesionisti si recunoscuti ca buni profesionisti nu doar în tara, Moldova e o tara mica. Recunoscuti pe plan cel putin regional, pentru ca avem, o patrime din populatie este plecata, este foarte multa lume de succes în companii straine, si manageri si care trebuie adusa în functii cheie în administratie. Pentru ca are mult de pierdut. Daca nu faci fata si daca devii corupt, ai de pierdut reputatia ta internationala. Pentru ca deja esti implicat în comunitati mult mai largi decât cele din Moldova si ai mult mai mult de pierdut.”
 
Europa Libera: Ei, uitati-va ca semnalul care s-a dat în cazul Veronicai Bacalu, ezitarea asta deocamdata nu este în favoarea ipotezei Dumneavoastra.

Alte ştiri despre: