10:24, 13 Noiembrie 2017
, PRO TV

Iulian Chifu: Sursele atacurilor romanofobe din Republica Moldova


Republica Moldova este un stat care are spatiul public in afara controlului autoritatilor nationale. Potrivit datelor furnizate de catre Consiliul de Coordonare al Audiovizualului, 80% din stirile, informatiile si comentariile vehiculate in spaţiul public, in orice limba, sunt produse in Federatia Rusa, scrie Iulian Chifu pe blogul sau.


 

Fake news, false news şi război informaţional din Republica Moldova asupra întregului spaţiu românesc

 

 La nivelul instrumentelor mass media din Republica Moldova, circa 80% din piaţă – pe datele furnizate astăzi de instituţia care se ocupă de audienţe – aparţine trustului condus de Vladimir Plahotniuc. E adevărat, şi compania de măsurare, şi principalele companii de publicitate au de a face cu acelaşi cvasi-monopol, o afacere bănoasă potrivit criteriilor din Republica Moldova, dar a cărei situaţia e mai relevantă prin faptul că exclude intrarea pe piaţă a oricărui terţ, care ar încerca o competiţie şi finanţare pe baza vizibilităţii şi audienţelor, ca mass media electronică. E adevărat că s-au adoptat câteva legi menite să ducă la reglementarea generală a domeniului mass media pe această dimensiune.

 

Mai întâi, este vorba despre legea care presupune descentralizarea şi deconcentrarea proprietăţii în mass media, însă aceasta acţionează pe rând, pas cu pas, în funcţie de încheierea acţiunii licenţelor curente, când un proprietar trebuie să decidă ce păstrează şi ce vinde din posturile şi acţiunile majoritare pe care le deţine la mai multe posturi de televiziune. Va mai dura între trei şi cinci ani situaţia curentă, până la descentralizarea şi deconcentrarea pieţii.

 

Tot pe linia combaterii războiului informaţional, la 1 octombrie a intrat în vigoare legea care presupune producţia proprie, locală a posturilor de televiziune şi radio din Republica Moldova, care ar trebui să propună în prime time minimum 6-8 ore de programe produse în Republica Moldova. Nu e un panaceu, dar e un pas înainte, pentru televiziunile care nu respectă legea europeană a televiziunii transfrontaliere (cu precădere, deci, pentru cele de limbă rusă).

 

Vom vedea cum se aplică această prevedere şi mai ales impactul asupra pieţei media electronice, dar impactul real îl vom putea evalua într-o perioadă de 6-9 luni de aplicare, mai ales odată ce Consiliul Coordonator al Audiovizualului va evalua piaţa şi va propune primele sancţiuni Pe aceeaşi linie, CCA are o componentă interesantă de monitorizare a încălcării legii pe dimensiunea fake news şi propagandă şi a reuşit să elimine deja din peisajul din Republica Moldova unele posturi.

 

Pe baza monitorizării repetate, posturile de televiziune care produc jurnale şi emisiuni de dezbateri ce nu se înscriu în regulile jurnalistice riscă sancţiuni ce merg până la suspendarea licenţei pe anumite intervale de timp. De remarcat că televiziunile ruse care sunt retransmise în Republica Moldova sunt proprietatea unor oameni de afaceri şi politici aparţinând diferitelor partide, nu numai Partidului Socialiştilor, declarat pro-rus, susţinător al reorientării politice a Republicii Moldova, sau Preşedintelui Igor Dodon şi familiei.

 

În general, instrumentele media care intră sub incidenţa războiului informaţional în Republica Moldova, cu coordonare estică, din Federaţia Rusă, sunt şi instrumentele media esenţiale pentru atacurile la adresa României. Dacă în ceea ce priveşte spaţiul public şi mass media din Republica Moldova lucrurile sunt într-o formă nuanţată de reacţie în raport cu falsul şi propaganda, elemente ale războiului informaţional, o structură propriu-zisă de combatere a acestei propagande sau a războiului informaţional nu există în Republica Moldova.

 

Funcţionează un site „Stop fals“, după modelul ucrainean „Stop fake“. Centrul de Informare şi Documentare (CID) NATO are programe de conştientizare şi informare în legătură cu instrumentarul războiului informaţional, în timp ce Centrul pentru Jurnalism Independent emite rapoarte curente în ceea ce priveşte profilul instrumentelor mass media principale din Republica Moldova şi modul de raportare la regulile jurnalistice, cu relevanţă şi în privinţa echidistanţei faţă de diferiţii actori politici, deci nu calibrată pe fake/false news sau război informaţional neapărat.

 

Calitatea, echilibrul şi eficienţa evaluărilor sunt mai degrabă pozitive, deşi există contestări şi discuţii şi în această direcţie. În general, instrumentele media care intră sub incidenţa războiului informaţional în Republica Moldova, cu coordonare estică, din Federaţia Rusă, sunt şi instrumentele media esenţiale pentru atacurile la adresa României. Ele alterează întreg spaţiul public de limbă română în mod direct, prin publicaţiile de specialitate în limba română sau în format bilingv, dar şi indirect, prin preluarea prin traducere a ştirilor şi relatărilor din limba rusă de către site-uri şi purtători de cuvânt terţi, bloggeri şi troli de limba română, fiind difuzate electronic la nivelul internetului şi social media. Un rol deosebit de important îl au agenţiile de ştiri din Republica Moldova, inclusiv cele cu conţinut video şi audio, care sunt sursa principală de multiplicare în mass media de main stream, pe site-urile publicaţiilor consacrate şi în mass media audio, video şi scrisă de limba română, care se răsfrâng ca impact asupra întregului spaţiul românesc.

 

Convergenţa lingvistică face ca influenţa informaţiilor din Republica Moldova sau provenind din spaţiul post-sovietic să se răspândească şi să aibă impact major şi asupra publicului din România care are interese, rădăcini, relaţii de rudenie sau pur şi simplu e curios de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova şi care nu obţine informaţiile din mass media din România – săracă în informaţie din stânga Prutului – ci o ia exclusiv din surse electronice de provenienţă Republica Moldova. O observaţie aparte pentru sursele mass media care tratează surse externe şi care traduc direct presa rusă, agenţiile de ştiri din limba rusă sau interpretările ce provin din spaţiul media rus.

 

Aici transpunerea în limba română cu referinţe strict la instrumente mass media ruse vin cu tot cu încărcătura de interpretare şi elementele de război informaţional ce reflectă scopul iniţial, respectiv devin multiplicatori pe tot spaţiul românesc al acestei propagande şi agresiunilor informaţionale premeditate din spaţiul rus. În mod particular, toate aceste reflectări mediatice ale României, relaţiilor sale cu Republica Moldova, relaţiilor sale cu terţe state, inclusiv despre situaţia internă din România suferă de la selecţie, interpretare, la mod de prezentare şi comentare de către analişti ruşi sau selectaţi şi consacraţi de presa rusă şi de propaganda rusă, fiind purtătoare ale acţiunilor antiromâneşti şi românofobe emise de către Moscova.

 

Context intern în Republica Moldova cu impact asupra acţiunilor anti-româneşti şi discriminării elementului românesc din Republica Moldova Există evenimente obiective care au generat senzaţia şi percepţia de escaladare a elementelor vizibile de antiromânism şi românofobie de la Chişinău, cu impact asupra întregului spaţiu românesc.

 

Dacă adoptarea unor legi relevante subliniate mai sus au reuşit să calmeze sau să tempereze acest trend, al cărui impact îl vom vedea însă după perioada monitorizată, accentuarea acestor porniri împotriva imaginii României, românilor, limbii române şi a istoriei României sunt naturale şi vin din contexte politice şi evoluţii anterioare, de unde şi percepţia de discriminare a românilor în Republica Moldova, dar şi existenţa unor fapte efective de discriminare înregistrate la nivel izolat.

 

De remarcat că percepţia aferentă acestui fenomen este una izolată, la niveluri individuale, deşi tot mai numeroase, însă nu există, sociologic, statistic, o asemenea percepţie la nivelul populaţiei Republicii Moldova, un lucru foarte bun, pentru că permite ca măsurile luate deja şi cele de reechilibrare pe care le sugerăm după consultarea prezentului material, să intre în acţiune şi să evite consacrarea existenţei unui asemenea trend incompatibil cu opţiunea europeană a Republicii Moldova, cu aspiraţiile sale democratice, cu bunele relaţii bilaterale, cu alocarea fondurilor bugetare româneşti nerambursabile şi a împrumutului special al statului român, cu numeroasele eforturi de sprijin politic şi financiar, inclusiv direct din partea statului român către Republica Moldova.


CITESTE MAI DEPARTE PE BLOG

Alte ştiri despre: