09:55, 3 Octombrie 2017
, PRO TV

Iulian Chifu: Inaintea prezidentialelor, schimbarea la fata a Rusiei: diplomatul Lavrov i-a luat fata lui Putin


Omul forte al regimului, Vladimir Putin, care se pregateste de prezidentialele din martie, a incercat sa-si fardeze fata plina de ridurile minciunilor si agresiunii, coruptiei si imbogatirii pe seama propriului popor, aducand in prim-plan pe batranul vulpoi Serghei Lavrov, diplomatul prin excelenta, care a promovat Rusia la ONU ca pe un actor rational si echilibrat, gata sa se ia la tranta cu militarismul american si impredictibilul Trump, scrie Iulian Chifu pe blogul sau.


 

Cu aceeaşi dorinţă de a se afirma ca superputere, Rusia face eforturi majore, dar zadarnice pentru a preîntâmpina aducerea sa pe scaunul infamiei şi încearcă să facă uitate acţiunile sale din Georgia, Ucraina şi Siria, acţiuni care i-au atras sacnţiuni şi oprobiul mondial pentru declanşarea războiului împotriva vecinilor săi, încălcarea tuturor acordurilor internaţionale la care e parte din 1975 până astăzi, ameninţarea cu utilizarea forţei, impunerea suveranităţii limitate şi a unei pretinse sfere de influenţă în spaţiul post-sovietic. Revizionismul rus şi revanşismul au fost exact temele pe care Serghei Lavrov a vrut să le facă uitate, ca şi modificarea frontierelor în Europa prin forţa armelor.

 

Cu toate dificultăţile posturii sale şi a sarcinilor ce i-au fost trasate, Serghei Lavrov s-a păzit ca de Necuratul să afirme că Rusia nu s-a implicat în alegerile americane, preferând să arate că nu sunt probe formale prezentate pe această direcţie, asupra cărora să comenteze. În plus, s-a erijat în actor pragmatic şi raţional împăciuitor între impredictibilul şi vocalul Trump, cu exprimări dure şi fără precedent la adresa Coreei de Nord, şi nebunul cu arma nucleară, Kim Jong Un, capabil să arunce în aer lumea.

 

Pe de altă parte, probele se acumulează împotriva Rusiei, DHS anunţând în acelaşi timp că 21 de state au fost ţinta hackerilor ruşi din serviciile de informaţii militare şi civile, GRU şi FSB, în campania electorală, în timp ce atacurile cibernetice ruse sunt tot mai dezvăluite şi studiate de experţii americani şi mondiali, în teatrele de testare din Ucraina, cu precădere.

 

Nu în ultimul rând, revenirea luptătorilor străini din teatrele de operaţiuni militare jihadiste din Siria şi Irak ale Daesh, autointitulat Stat Islamic, ameninţă să preseze puternic asupra serviciilor de informaţii şi securitate ruse, această reprezentând şi o oportunitate pentru represiune şi combaterea opoziţiei în perspectiva aceloraşi alegeri prezidenţiale în care nu numele câştigătorului e important, cât gradul de participare şi susţinerea reală a unui preşedinte care, dacă îşi termină mandatul viitor în 2024, va deveni cel mai longeviv conducător al Rusiei, depăşindu-l pe Stalin, dar enervând tot mai mult publicul rus, în timp ce nu mai poate livra bunăstare şi securitate, asta în timp ce Vladimir Putin însuşi pare tot mai plictisit de postura de preşedinte şi tot mai absent din treburile publice.


La ONU, Rusia se vrea marele pacificator al lumii în faţa belicosului şi impredictibilului preşedinte Trump Într-o dorinţă de a reveni în prim-plan la nivel global ca superputere, Rusia a utilizat Adunarea Generală a ONU din acest an pentru a da noi lovituri Statelor Unite şi a se profila ca marele pacificator al lumii în faţa agresivului şi impredictibilului Preşedinte american Donald Trump.

 

Deşi formal a încercat să-l protejeze pe actualul preşedinte, punând blamul pentru relaţiilor tensionate ruso-americane actuale pe Barack Obama, deţinător al Premiului Nobel pentru Pace, reprezentantul Rusiei la reuniunea ONU, Ministrul de Externe Serghei Lavrov, a uitat brusc de anexarea Crimeei, de modificarea frontierelor prin forţa armelor de către Rusia, de agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei, de ocuparea regiunilor georgiene Osetia şi Abhazia de către trupele ruse şi de presiunile constante pentru a impune suveranitatea limitată de propriile interese în tot spaţiul post-sovietic şi se prezintă ca o fecioară ingenuă şi actor raţional critic în faţa iresponsabilităţii şi „militarismului american”.

 

Astfel, în conferinţa de presă susţinută vineri la ONU, Serghei Lavrov a declarat că nivelul cel mai scăzut al relaţiilor ruso-americane de astăzi se datorează administraţiei americane a lui Barack Obama, „revanşardă” şi „fără inimă”, care a declanşat „o isterie rusofobă” în SUA legată de pretenţiile că Rusia ar fi interferat în campania pentru alegerile americane de partea lui Donald Trump, continuând să susţină cu nu există nicio probă prezentată. Confruntat cu faptul că probele ar fi clasificate şi că Secretarul de Stat Rex Tillerson le-ar fi văzut, dar ele nu sunt deschise spre a fi împărtăşite, Serghei Lavrov a motivat nu că Rusia nu ar fi făcut nimic, ci că nu există probe ca Rusia să fi făcut ceva sau, chiar dacă ar exista, ele nu i-au fost prezentate formal, deci nu are cum răspunde.

 

Pe logica lui Lavrov, Rusia a intervenit evident în alegerile americane, pe toate liniile, a vrut alegerea acestui preşedinte şi a alterat sistemele americane, dar mizează pe faptul că probele nu pot fi arătate public. Un alt element de apărare al Rusiei lui Putin în privinţa ingerinţelor în alegerile americane a fost faptul că sistemul american e atât de slab şi sunt scurgeri atât de frecvente încât, dacă ar fi fost informaţii reale, ele ar fi ajuns în spaţiul public sau la Moscova. Deci informaţiile nu ar exista pentru că, altfel, sistemul american atât de permeabil cu informaţiile clasificate ar fi transmis deja prin media şi aceste informaţii, iar cum ele nu se regăsesc în presă şi nici nu au fost prezentate Rusiei formal sau public, înseamnă că nu există.

Alte ştiri despre: