11:14, 11 Iulie 2016
, PRO TV

Dan Dungaciu: „Summitul de la Varsovia a fost un summit al descurajarii si al dialogului” - EUROPA LIBERA


Federatia Rusa a criticat NATO pentru ca s-a concentrat asupra unei amenintari rusesti „inexistente”. Sambata, la Varsovia, s-a incheiat Summitul NATO, la care tarile aliate au ajuns la o intelegere pentru desfasurarea unor forte multinationale in Statele baltice si in estul Poloniei. Ministrul moldovean al apararii, Anatol Salaru, a a cerut sprijin din partea Aliantei pentru ca Rusia sa isi retraga trupele de pe teritoriul Republicii Moldova si misiunea rusa de mentinere a pacii in regiunea transnistreana sa fie inlocuita cu o misiune civila, cu mandat ONU. Tragem concluziile pe marginea Summitului alaturi de presedintele Fundatiei Universitare a Marii Negre, Dan Dungaciu.




Europa Libera: Domnule Dungaciu, miza summitului de la Varsovia, summitului NATO a fost intarirea flancului estic. intre altele, s-a convenit asupra a patru batalioane multinationale care vor fi stationate in Polonia, in tarile Baltice. Din punctul dumneavoastra de vedere, au asigurari acum tarile din regiune ca vor fi mai aparate, in caz de necesitate?

 

Dan Dungaciu: „Una dintre mizele summitului de la Varsovia a fost - chiar daca nu s-a verbalizat foarte explicit aceasta - a fost manifestarea unitatii lumii euroatlantice, in fata unei agresiuni, sigur, percepute mai profund, pe flancul estic. Iar din punctul acesta de vedere, a fost un semnal bun, NATO aratand ca ramane liantul cel mai profund, cel mai consistent al acestei lumi euroatlantice. Brexit-ul nu l-a afectat. Inclusiv declaratia comuna NATO-Uniunea Europeana arata ca NATO are un rol important in a fi punctul comun al unei lumi care are foarte multe probleme de relationare in acest moment.

 

In al doilea rand, sigur ca una dintre mize a fost intarirea flancului estic, adica asigurarea celor din Est ca o agresiune precum cea petrecuta in Ucraina nu se poate produce. si, pe langa batalioanele la care ati facut referire, inclusiv cele care urmeaza sa fie dislocate, in Romania, cele doua batalioane, avand ca stat-cadru Romania, sunt masuri in acest sens.

 

Dar, dincolo de aceasta, e de semnalat si faptul ca s-au acceptat acele planuri de contingenta pentru state precum Romania si Bulgaria, planurile de contingenta care sunt, evident, secrete. Sunt masurile pe care le va lua NATO nemijlocit, daca aceste doua state vor fi atacate. Deci, nu e vorba numai de asigurarea oferita de Articolul 5, ci de modul in care se concretizeaza aceasta asigurare. Pana in acest moment, Romania si Bulgaria nu aveau asemenea planuri de contingenta si este, iarasi, un succes.

 

O miza a fost si faptul ca flancul estic sa fie echilibrat, adica si la nordul flancului estic, Polonia, Statele Baltice, si la sudul flancului estic, respectiv, regiunea Marii Negre, actiunile NATO, masurile NATO, proiectiile NATO sa fie relativ echilibrate. si sigur ca, din punctul acesta de vedere, s-au obtinut anumite lucruri, altele urmand sa fie, eventual, amplificate dupa summitul de la Varsovia.”

 

Europa Libera: La inceputul raspunsului dumneavoastra, ati mentionat despre unitatea din cadrul Aliantei. Dar, pe de alta parte, cum poate fi interpretata atunci, de exemplu, declaratia presedintelui francez François Hollande care a spus ca Rusia nu este nici un adversar si nici nu reprezinta o amenintare. In ce masura asemenea pozitii pot crea brese in interiorul Aliantei?

 

Dan Dungaciu: „A existat si opozitia ministrului de Externe german Frank-Walter Steinmeier…”

 

CITESTE INTERVIUL INTEGRAL PE EUROPA LIBERA

Alte ştiri despre: